Comisia Europeană a prezentat un plan de simplificare a procedurilor de participare la proiectele de cercetare finanţate de UE.Obiectivul general al acestuia este ca participarea să devină transparentă şi atractivă pentru cei mai buni cercetători şi pentru societăţile inovatoare din Europa şi din afara acesteia.Este crucial pentru Strategia UE Europa 2020 ca sectorul european al cercetării să-şi valorifice pe deplin potenţialul, având în vedere necesitatea de a consolida redresarea economică şi de a dezvolta noi surse de creştere şi de locuri de muncă care să le înlocuiască pe cele pierdute în timpul crizei.În completarea propunerilor de simplificare, Comisia a numit, de asemenea, un grup de experţi independenţi care să evalueze toate aspectele celui de-al şaptelea program cadru actual.
Máire Geoghegan-Quinn, Comisarul pentru cercetare, inovare şi ştiinţă, a declarat:„Obiectivul propunerii noastre este de a reduce la minimum sarcinile administrative din cadrul programelor de cercetare europene.Este necesar ca cei mai buni cercetători şi cele mai inovatoare societăţi să participe la acestea şi trebuie să le permitem să se concentreze asupra rezultatelor, nu a birocraţiei,sprijinind astfel economia europeană şi calitatea vieţii în Europa.Trebuie, în special, să încurajăm participarea mai multor IMM. Am convingerea că acest lucru se poate realiza fără a periclita controlul financiar.Solicităm sprijinul celorlalte instituţii UE pentru realizarea acestor obiective.”
Janusz Lewandowski, comisarul pentru buget, a adăugat:„Revizuirea regulamentului financiar pe care Comisia o va prezenta luna viitoare va sprijini ideile de simplificare a finanţării cercetării prin propuneri legislative concrete, care se vor dovedi utile şi în alte domenii de politică.Avem nevoie de norme mai simple pentru a încuraja participarea beneficiarilor potenţiali ai fondurilor UE, precum întreprinderile mici şi mijlocii şi ONG-urile.Prin această simplificare, bugetul UE va servi mai bine cetăţenilor şi întreprinderilor.”
Prima parte a strategiei Comisiei va face posibile îmbunătăţiri ale cadrului legislativ şi de reglementare existent, unele dintre acestea fiind deja în curs.Aceasta include, de exemplu, sisteme informatice mai performante, o aplicare mai coerentă a normelor, în special a celor de audit, şi îmbunătăţirea structurii şi conţinutului „cererilor de propuneri de proiecte” la care organizaţiile de cercetare răspund pentru a solicita finanţări.
A doua parte include modificarea normelor financiare existente pentru a permite o simplificare mai radicală, menţinând totodată un control eficace, de exemplu prin lărgirea utilizării „metodei cheltuielilor medii” care să evite necesitatea contabilizării separate şi minuţioase, în cadrul proiectelor, a fiecărei cheltuieli în parte.Comisia îşi propune, de asemenea, să autorizeze proiectele să folosească în cazul finanţării UE aceleaşi metode contabile pe care trebuie să le utilizeze şi în cazul finanţării naţionale a cercetării.Aceste propuneri necesită o decizie a Parlamentului European şi a Consiliului.
Implementarea celui de-al treilea tip de modificări preconizate va fi luată în consideraţie pentru viitoarele programe cadru de cercetare.Printre opţiunile prezentate se află şi o evoluţie către „plata în funcţie de rezultate”, care ar însemna ca beneficiarilor să li se plătească sume globale pentru desfăşurarea unor activităţi ştiinţifice specifice, aceştia urmând să demonstreze că le-au efectuat în mod eficace şi eficient, mai degrabă decât să raporteze cheltuielile individuale.
Între timp, Comisia a lansat evaluarea intermediară a actualului program (PC7).Un grup de experţi independenţi, prezidat de Dl Rolf Annerberg, a fost numit pentru a efectua această evaluare si urmează să-şi prezinte concluziile în această toamnă.
Dl Annerberg este directorul general al Consiliului suedez de cercetare în domeniul mediului, al ştiinţelor agricole şi al amenajării teritoriului (Formas).Mandatul grupului acoperă o gamă largă de aspecte referitoare la planificarea, implementarea şi impactul activităţilor programului cadru.
Context
PC7 s-a dovedit foarte atractiv pentru comunitatea de cercetare: din 2007 s-au primit mai mult de 33 000 de propuneri şi au fost finanţate aproape 7 000 de proiecte,la care participă aproape toate universităţile europene.
Au fost luate mai multe măsuri concrete de simplificare a procedurilor, atât în timpul stabilirii PC7 cât şi pe parcursul acestuia.
De exemplu, PC7 a introdus un nou Fond de garantare şi o facilitate de înregistrare unică, ce permite organizaţiilor care depun cereri de finanţare pentru mai multe proiecte în ani diferiţi să se înregistreze o singură dată.În prezent, opt participanţi la PC7 din zece sunt scutiţi de la verificările ex-ante privind capacitatea financiară, iar trei participanţi din patru nu mai trebuie să furnizeze certificatele privind declaraţiile financiare necesare pentru cererile periodice de decont.
În 2007 Comisia a înfiinţat două noi agenţii executive:Agenţia executivă pentru cercetare (REA) şi Agenţia executivă a Consiliului European pentru Cercetare (AE-CEC).Consiliul European pentru Cercetare este o componentă pilot a PC7 şi acordă granturi pentru proiectele conduse de cercetători aflaţi la începutul carierei sau cu experienţă, fără a solicita o colaborare internaţională în cadrul acestor proiecte.
Pagini Utile- Informaţii suplimentare
Textul integral al comunicarii poate fi accesat aici.
