Norme de aplicare şi proceduri contabile noi pentru activităţile de cercetare finanţate de UE.
Mulţi cercetători consideră că procedurile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a obţine finanţare europeană sunt incoerente şi inutil de complicate. De asemenea, se plâng că termenele în care pot răspunde la cererile de oferte sunt prea scurte şi că, în diverse faze ale proiectelor, nu primesc banii la timp.
În prezent, Comisia propune noi reguli menite să faciliteze solicitarea şi gestionarea subvenţiilor, admiţând că participarea la proiecte finanţate de UE a devenit o chestiune complexă.
Planul prevede introducerea unor noi sisteme informatice, simplificarea procedurilor administrative, garantarea unei aplicări coerente a normelor şi publicarea, la timp, a cererilor de propuneri de proiecte. Noile norme vor fi evaluate de un grup de experţi care vor stabili gradul lor de eficienţă.
O propunere separată de revizuire a modalităţilor de acordare a fondurilor UE (în general, nu numai în cercetare) vizează mai multe schimbări radicale. Dacă acestea sunt acceptate, nu va mai fi necesară contabilizarea separată a tuturor cheltuielilor aferente unui proiect. Metodele contabile vor fi armonizate cu cele utilizate de statele membre pentru finanţarea proiectelor de cercetare.
În noua sa strategie economică pe 10 ani, UE subliniază rolul important al cercetării în redresarea economică şi în asigurarea creşterii economice pe termen lung. Printre altele, ea urmăreşte suplimentarea fondurilor alocate cercetării până la nivelul de 3% din PIB-ul UE. În acest fel, cercetarea europeană ar putea atrage o creştere a solicitărilor de finanţare din partea companiilor inovatoare şi a cercetărilor de vârf.
Pentru perioada 2007-2013, UE a alocat domeniului cercetării suma de 50,5 miliarde de euro. Aceasta nu include cercetarea în domeniul nuclear, finanţată dintr-un buget separat de 2,7 miliarde de euro pentru perioada 2007-2011.
Însă procedurile care trebuie îndeplinite sunt atât de complicate încât îi descurajează pe mulţi cercetători, în special pe cei care lucrează pentru întreprinderi mici. Acestora li se adresează, de fapt, o mare parte din modificările propuse.
Comisarul pentru cercetare, Máire Geoghegan-Quinn, pregăteşte recomandări în legătură cu modalităţile prin care Europa îşi va putea îndeplini obiectivul de 3%. Ele vor fi prezentate la reuniunea la nivel înalt din toamna acestui an şi vor ţine cont de marile provocări cu care se confruntă societatea la ora actuală: schimbările climatice, siguranţa alimentară şi îmbătrânirea populaţiei.
