Salutând crearea Centrului de Tranzit în Regim de Urgenţă (CTU) pentru refugiaţi din Timişoara, deputaţii consideră că statele UE care doresc să participe la programe de reinstalare a refugiaţilor din ţări terţe ar putea primi până la 6000€ pentru fiecare persoană reinstalată. Statele UE contribuie considerabil mai puţin la reinstalarea refugiaţilor în comparaţie cu alte ţări precum SUA, Australia sau Canada. Deputaţii vor adopta şi decizia privind crearea unui Birou European de Sprijin în materie de azil în urma acordului cu Consiliul.
În 2008, UE a contribuit doar cu 6,7% la reinstalarea refugiaţilor, mai exact 4378 de persoane. Pentru a încuraja Statele Membre să participe la programe de reinstalare pe bază permanentă, deputaţii propun alocarea unei sume fixe pentru fiecare persoană reinstalată, care poate fi până la 6000 EUR.
În momentul de faţă, numai10 State Membre (Suedia, Danemarca, Finlanda, Ţările de Jos, Regatul Unit, Irlanda, Portugalia, Franţa, România şi Republica Cehă) participă la instalarea refugiaţilor, fără a colabora îndeajuns cu privire la priorităţile reinstalării, fapt care duce la nefolosirea reinstalării ca instrument strategic al politicii externe a UE.
În ceea ce priveşte noile angajamente privind reinstalarea, Portugalia, Franţa, România şi Republica Cehă au decis alocarea anuală a unui număr de locuri destinate reinstalării. Deputaţii salută noul Centru de Tranzit în Regim de Urgenţă (CTU) din Timişoara, care oferă cazare temporară refugiaţilor care au nevoie urgentă de reinstalare şi/sau refugiaţilor care nu pot rămâne în prima ţară de azil şi invită Comisia să se folosească de acesta şi, de asemenea, să promoveze reinstalarea prin intermediul Centrului de Tranzit în Regim de Urgenţă. De menţionat că în 2008, România a încheiat un acord tripartit cu UNHCR şi OIM în vederea creării unui Centru de Tranzit in Regim de Urgenţă la Timişoara.
Parlamentul a adoptat raportului lui Rui Tavares (GUE/NGL, PT) cu 512 voturi pentru, 81 împotrivă şi 7 abţineri.
Programul de reinstalare urmăreşte anumite priorităţi UE, asupra cărora Parlamentul şi Consiliul sunt în dezacord. Deputaţii doresc să ofere prioritate copiilor şi femeilor în situaţii de risc, în special legate de violenţa psihologică, fizică sau sexuală ori de exploatare; minorilor neînsoţiţi; persoanelor cu nevoi medicale grave care necesită tratament special, cu afecţiuni specifice care nu pot fi tratate decât ca urmare a reinstalării; şi persoanelor care au supravieţuit violenţelor şi torturii. Consiliul în schimb, doreşte stabilirea de priorităţi în funcţie de provenienţa geografică şi de naţionalitatea refugiaţilor.
Crearea unui Birou European de Sprijin pentru Azil
Parlamentul a aprobat şi crearea unui Birou de Sprijin pentru Azil, prin adoptarea raportului elaborat de Jean Lambert (grupul Verzilor/EFA, UK).
Având sediul la Valetta (Malta), biroul va oferi expertiză Statelor Membre care primesc solicitări de acordare de azil, contribuind însă şi la cooperarea între autorităţile naţionale. Parlamentul şi Consiliul au căzut de acord în a doua lectură, pentru a oferi Biroului posibilitatea de coordonare a schimbului de informaţii referitoare la acordarea de asistenţă la reinstalare.
În final, Fondul European pentru Refugiaţi va fi modificat pentru a garanta o finanţare adecvată: în acest sens, deputaţii vor examina miercuri raportul lui Claude Moraes (S&D, UK).
