Germania, Belgia şi Letonia s-au alăturat altor nouă state membre ale UE, solicitând adoptarea unei legislaţii care să ofere securitate juridică pentru cuplurile internaţionale care doresc să divorţeze. Conform propunerii Comisiei Europene din 24 martie 2010 (IP/10/347), cuplurile vor putea conveni asupra legislaţiei care li s-ar aplica în caz de divorţ, chiar dacă nu intenţionează să se separe. Planul răspunde unei solicitări formulate de nouă state membre ale UE, care doreau să avanseze în materie, după blocarea în Consiliu a unei propuneri prezentate de Comisie în 2006. Noua soluţie va ajuta cuplurile de naţionalităţi diferite, cuplurile care locuiesc separat în ţări diferite sau cele care locuiesc împreună într-o altă ţară decât ţara lor de origine. Obiectivul este de a reduce impactul negativ asupra copiilor şi de a proteja părinţii mai vulnerabili în cursul procedurilor de divorţ. Ar fi pentru prima dată în istoria UE când ţările membre ale acesteia ar utiliza aşa-numitul mecanism de „cooperare consolidată”.În temeiul tratatelor UE, nouă sau mai multe ţări pot recurge la cooperarea consolidată pentru a avansa în sensul unei măsuri care, în ciuda importanţei sale, este blocată de o minoritate restrânsă de state membre. Celelalte ţări membre ale UE îşi păstrează dreptul de a se alătura oricând doresc.
„Germania, Belgia şi Letonia au arătat că uşa cooperării consolidate este întotdeauna deschisă. Faptul că şi aceste ţări solicită acţiuni din parte UE impulsionează o măsură care se blocase. Ceea ce vedem este un foarte bun exemplu al modului în care UE poate avansa şi îi poate ajuta pe cetăţeni într-o chestiune familială foarte importantă”, a declarat d-na vicepreşedinte Viviane Reading, comisar european pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie.„Toţi responsabilii politici nu trebuie să piardă din vedere adevărata problemă:complicaţiile juridice pot îngreuna foarte mult vieţile familiilor. Principala preocupare a politicienilor ar trebui să fie aceea de a face tot ce le stă în putinţă pentru a le ajuta. Cetăţenii UE ar trebui să aibă siguranţă cu privire la legislaţia care se va aplica în cazul evenimentelor importante din viaţa lor şi ar trebui să poată face o alegere în această privinţă.” Cei trei noi participanţi (Germania, Belgia şi Letonia) se vor alătura altor nouă state membre (Austria, Bulgaria, Franţa, Ungaria, Italia, Luxemburg, România, Slovenia şi Spania).În orice moment, alte ţări interesate se pot alătura cooperării consolidate, după adoptarea de către Consiliu a deciziei solicitate de autorizare a acesteia. În temeiul Tratatului de la Lisabona, ţările care doresc să participe la o formă de cooperare consolidată trebuie să notifice intenţia lor Consiliului şi Comisiei.
Germania, Belgia şi Letonia şi-au depus cererile în ultima lună (Germania la 15 aprilie 2010, Belgia la 22 aprilie 2010 şi Letonia la 17 mai 2010).Iniţial, Grecia făcea parte din procedura de cooperare consolidată, dar, ulterior, s-a retras.
La următorul Consiliu Justiţie, care va avea loc la data de 4 iunie, la Luxemburg, miniştrii de Justiţie ai UE vor încerca să ajungă la un acord politic cu privire la propunerea Comisiei referitoare la o decizie a Consiliului care să autorizeze cele 12 ţări să avanseze în cadrul unei forme de cooperare consolidată. Parlamentul European trebuie, de asemenea, să îşi dea acordul. Decizia va intra în vigoare imediat după adoptare.
Context
Conform propunerilor Comisiei, cuplurile vor putea conveni asupra legislaţiei care li s-ar aplica în caz de divorţ, chiar dacă nu intenţionează să se separe (IP/10/347).Acest lucru va conferi acestor cupluri mai multă securitate juridică, previzibilitate şi flexibilitate şi va contribui la protejarea soţilor şi a copiilor lor de proceduri complicate, lungi şi dureroase.
De asemenea, propunerile vizează să asigure cuplurilor internaţionale un control mai mare asupra separării lor şi să protejeze soţii mai vulnerabili, evitând ca aceştia să fie dezavantajaţi pe nedrept în cursul procedurilor de divorţ. Instanţele vor dispune de o metodă comună pentru a decide cu privire la legislaţia naţională aplicabilă în cazul în care soţii nu ajung la un acord.
Conform normelor UE care reglementează cooperarea consolidată, ţările care nu depun o cerere în acest sens, se pot alătura oricând unei forme de cooperare consolidată, după ce aceasta devine lege, sub rezerva avizului favorabil al Comisiei (articolul 331, Tratatul privind funcţionarea UE).
În 2006, Comisia a propus pentru prima dată să ajute cuplurile internaţionale, însă planul (aşa-numitul „Regulament Roma III”) nu a beneficiat de sprijinul unanim necesar din partea guvernelor din UE.
