Reformarea guvernanţei economice este necesară pentru ca UE să facă mai bine faţă posibilelor viitoare crize şi pentru a asigura implementarea strategiei UE2020, afirmă deputaţii europeni în două rezoluţii cu privire la guvernanţa economică şi strategia UE2020. Aceştia mai solicită introducerea unor obiective concrete în strategia UE2020, precum 3% pentru cercetare şi dezvoltare, obiective obligatorii privind emisiile CO2 şi reducerea cu 50% a sărăciei în UE.
În centrul noului model de guvernanţă economică trebuie să se afle Comisia Europeană şi să se bazeze pe o abordare de tip „sancţiuni şi recompense”, prin oferirea de stimulente economice sau penalizarea Statelor Membre recalcitrante. Realizarea unei guvernanţe economice consolidate trebuie să fie însoţită de consolidarea legitimităţii democratice a guvernanţei europene, printr-o implicare mai strânsă şi mai oportună a Parlamentului European şi a parlamentelor naţionale.
În ceea ce priveşte strategia UE2020, deputaţii critică Statele Membre pentru lipsa de ambiţie şi solicită transmiterea Parlamentului de către Comisiei a unor planuri mai detaliate cu privire la punerea în aplicare a iniţiativelor.
Reformarea guvernanţei economice
Deputaţii subliniază legătura directă dintre creşterea economică şi stabilitate şi necesitatea reformării guvernanţei economice, argumentând că pentru ieşirea din criză este nevoie de un model de coordonare economică bazat pe metoda comunitară şi nu pe cooperarea interguvernamentală. În plus, se propune crearea unui Fond Monetar European. "Zona euro are nevoie de o guvernanţă economică mai îndrăzneaţă, iar un pilon monetar va eşua în lipsa unui pilon social şi economic", se arată în rezoluţia privind guvernanţa economică.
În locul utilizării în continuare a metodei deschise de coordonare în domeniul politicilor economice, este necesară o utilizare mai extinsă a măsurilor cu caracter obligatoriu pentru a garanta reuşita noii strategii UE 2020.
Aspecte bugetare
Un rol central îi revine coordonării bugetare în cadrul întregului proces de coordonare economică. Deputaţii europeni insistă asupra necesităţii unui nivel mai ridicat de compatibilitate şi complementaritate a bugetelor naţionale ale celor 27 de state membre şi a bugetului UE. "Statele membre ar trebui să îşi considere politicile economice nu numai ca o problemă de interes naţional, ci şi ca o problemă de interes comun", se precizează în rezoluţie.
UE2020: obiective concrete
Deputaţii solicită includerea în strategia UE 2020 a unui obiectiv general de 3% din PIB alocat cercetării şi dezvoltării, obiective obligatorii în ceea ce priveşte emisiile de gaze cu efect de seră, şi reducerea sărăciei în UE la jumătate. În domeniul educaţiei, deputaţii solicită ca rata de frecventare a învăţământului secundar să fie de 100%, iar rata abandonului şcolar să scadă sub 10%.
Insistând asupra faptului că finalizarea pieţei interne reprezintă o condiţie pentru succesul strategiei UE 2020, deputaţii reafirmă că o calitate ridicată a locurilor de muncă trebuie să reprezinte o prioritate centrală a strategiei 2020, solicitând în acest sens o nouă agendă care să promoveze munca decentă.
Deputaţii regretă că în proiectul de buget 2011 nu se alocă suficiente fonduri programelor emblematice din cadrul Strategiei Europa 2020. "O implicare sporită a Băncii Europene de Investiţii (BEI) şi o utilizare mai extinsă a parteneriatelor de tip public-privat (PPP) pot constitui o abordare eficace, fără însă să reprezinte o soluţie universală", subliniază rezoluţia PE privind guvernanţa economică.
Rezoluţia privind strategia UE2020 a fost adoptată cu 562 voturi pentru, 57 împotrivă şi 24 de abţineri, iar cea privind guvernanţa economică cu 507 voturi pentru, 91 împotrivă şi 29 de abţineri.
Mai multe informaţii
Textul adoptat va fi disponibil aici (click 16 iunie 2010)
Conferinţa comună de presă a liderilor grupurilor politice PPE, S&D, Alde şi Verzi
Serviciul de presă al Parlamentului European
Urmăriţi dezbaterea online în direct (EPLive)
