Proiectul Uniunii Europene de instituire a unor norme care să asigure drepturile la traducere şi interpretare în cadrul acţiunilor penale este şi mai aproape de concretizare ca urmare a aprobării sale, astăzi, de către Parlamentul European.Acesta a votat cu o majoritate covârşitoare în favoarea unui proiect de lege consolidat, convenit în cadrul negocierilor dintre cele trei instituţii - Parlamentul, Consiliul şi Comisia ( MEMO/10/236). Proiectul de lege garantează dreptul persoanelor suspectate de a fi informate cu privire la mijloacele de probă folosite împotriva acestora şi de a beneficia de asistenţă juridică în propria limbă în cadrul acţiunilor penale desfăşurate în faţa tuturor instanţelor din UE. Astfel, se va asigura respectarea dreptului la un proces echitabil pentru toţi cetăţenii, pe întreg teritoriul UE. Actul legislativ propus reprezintă primul pas dintr-o serie de măsuri privind asigurarea dreptului la un proces echitabil care vor fi puse în practică conform Tratatului de la Lisabona, care conferă Comisiei Europene competenţa de a propune măsuri în materia dreptului penal. Este prima măsură a UE care stabileşte standarde minime comune în ceea ce priveşte drepturile procedurale. În prezent, Consiliul trebuie să aprobe această măsură.
„Votul de astăzi este rezultatul eforturilor intense depuse de baroneasa Sarah Ludford, în calitate de raportor, şi de Comisia pentru libertăţile civile, precum şi al ataşamentului arătat pentru garantarea dreptului la un proces echitabil. Atât Parlamentul, cât şi Consiliul, au depus eforturi susţinute pentru a garanta conformitatea noilor norme cu standardele prevăzute de Carta Drepturilor Fundamentale, ceea ce va asigura un impact real al acestor norme asupra cetăţenilor UE”, a declarat vicepreşedintele Viviane Reading, comisarul UE pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie „Am fost foarte fermă în ceea ce priveşte detaliile legate de aceste norme întrucât dreptul la un proces echitabil este consacrat în Carta Drepturilor Fundamentale a UE iar conferirea unor drepturi de categoria a doua echivalează cu absenţa acelor drepturi. Îmi exprim recunoştinţa faţă de Parlamentul European pentru împărtăşirea acestei viziuni pe parcursul negocierilor. Îmi exprim speranţa că statele membre vor veghea la punerea în practică a acestor măsuri şi la aplicarea lor rapidă şi eficace, în condiţiile în care producerea nedreptăţilor este un proces continuu.Întârzierea dreptăţii înseamnă, de fapt, negarea dreptăţii.”
La 9 martie, Comisia a făcut primii paşi în cadrul unei serii de măsuri menite să instituie standarde comune în materie penală, la nivelul UE. Aceasta a propus norme care obligă statele membre să ofere persoanelor suspectate servicii complete de interpretare şi traducere (IP/10/249, MEMO/10/70).
Textul votat astăzi de Parlamentul European a fost aprobat joia trecută de Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne a Parlamentului (LIBE).
Acest lucru a fost posibil printr-un acord de compromis încheiat la 27 mai între Consiliu, Comisie şi raportorul Parlamentului European. Consiliul JAI a aprobat acest compromis la 4 iunie ( MEMO/10/236).
Compromisul include principalele puncte ale propunerii Comisiei. De exemplu, propunerile vor garanta dreptul cetăţenilor de a fi informaţi şi de a beneficia de asistenţă juridică în propria limbă în orice stadiu al unei acţiuni penale, în faţa tuturor instanţelor din UE. Comisia a insistat asupra acestui aspect şi l-a considerat esenţial pentru garantarea respectării standardelor prevăzute de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi de jurisprudenţa Curţii de la Strasbourg, precum şi a celor prevăzute de Carta Drepturilor Fundamentale.
De asemenea, aceste norme vor garanta primirea de către cetăţeni a traducerilor scrise ale tuturor documentelor esenţiale, precum actul de acuzare, şi dreptul la servicii de interpretare în cadrul tuturor audierilor, interogatoriilor şi întâlnirilor cu avocaţii. Aceştia nu pot renunţa la aceste drepturi decât după primirea, în prealabil, a asistenţei juridice corespunzătoare sau a informaţiilor complete privind consecinţele renunţării la aceste drepturi.
În prezent, proiectul de directivă trebuie votat de Consiliul de Miniştri, în cadrul procedurii legislative ordinare (codecizie), introdusă de Tratatul de la Lisabona în materia justiţiei penale.
Context
Întrucât propunerile atotcuprinzătoare privind drepturile procedurale necesare desfăşurării unui proces echitabil nu au beneficiat de sprijinul unanim al guvernelor din UE în momentul iniţierii primelor propuneri în materie ale Comisiei, în 2004, aceasta a adoptat, în prezent, o abordare progresivă, astfel cum se prevede într-o serie de măsuri privind drepturile procedurale în cadrul unui proces echitabil stabilite în Programului de la Stockholm din decembrie 2009 (IP/10/447). Comisia va propune o serie de măsuri pe parcursul următorilor patru ani.
În săptămânile următoare, Comisia va prezenta o a doua propunere de directivă, menită să garanteze dreptul la informare al persoanelor suspectate printr-o comunicare în scris a drepturilor.
