O majoritate covârşitoare a deputaţilor europeni au transmis miercuri un semn puternic Statelor Membre şi anume că singura opţiune pentru o supraveghere financiară eficientă este reforma totală a sistemului actual. Pentru aceasta este nevoie de crearea unor autorităţi europene capabile să intervină în mod activ în vederea evitării unor crize viitoare şi a intervenţiilor statului cu ajutorul banilor contribuabililor.
Prin adoptarea amendamentelor dar amânarea votului final cu privire la rezoluţia legislativă, s-a oferit negociatorilor sprijinul întregului Parlament, lăsând totodată mai multe săptămâni la dispoziţie pentru a ajunge după pauza de vară la un acord cu Consiliu în primă lectură.
În declaraţia anexată textului adoptat, majoritatea grupurilor politice au indicat clar faptul că acum mingea se află în terenul Consiliului, care va trebui să înainteze o propunere acceptabilă pentru toate părţile.
În declaraţie se menţionează că Parlamentul este dispus să negocieze, având o poziţie unitară în ceea ce priveşte prerogativele viitoarelor autorităţi europene: acestea trebuie să dispună de competenţe sporite pentru a preveni posibile crize viitoare şi pentru a consolida piaţa unică.
Declaraţia este un ultim gest din partea raportorilor care doresc să ajute preşedinţia belgiană în a mobiliza statele membre către o poziţie mai satisfăcătoare.
Autorităţi de supraveghere eficiente
Votul din plen oferă o serie de competenţe celor trei autorităţi de supraveghere (Autoritatea bancară europeană, Autoritatea europeană pentru asigurări şi pensii ocupaţionale şi Autoritatea europeană pentru valori mobiliare şi pieţe).
Acestea vor putea adopta decizii adresate direct unei instituţii financiare în cazul în care nu este respectată o decizie a autorităţii naţionale. Decizia va impune măsurile necesare pentru a se conforma obligaţiilor sale în temeiul respectivei legislaţii, inclusiv încetarea oricărei activităţi. În cazul în care autorităţile competente naţionale nu au reuşit să ajungă la un acord, autoritatea europeană va putea lua o decizie în vederea soluţionării diferendului, cerându-le acestora să adopte anumite măsuri în conformitate cu legislaţia Uniunii, decizia având un caracter obligatoriu pentru autorităţile competente vizate.
Pentru o mai bună interacţiune între cele trei autorităţi, deputaţii se exprimă în favoarea sediului la Frankfurt, în timp ce propunerea iniţială menţiona Londra.
Comitetul european pentru riscul sistemic (CERS)
Legislaţia face parte dintr-un pachet vizând să amelioreze cadrul de supraveghere al UE bazat pe recomandările grupului Larosière, având ca obiectiv eliminarea carenţelor care, în contextul actualei crize financiare, au ieşit la iveală în cadrul actualului cadru de supraveghere.
CERS are ca obiectiv elaborarea unei perspective macroprudenţiale la nivel european vizând să abordeze problema analizei fragmentate de risc individual la nivel naţional, pentru a spori eficacitatea mecanismelor de alertă timpurie şi a permite ca autorităţile pertinente să adopte măsuri bazate pe evaluările de risc.
Pentru a spori gradul de sensibilizare cu privire la riscurile din economia europeană şi pentru a le ierarhiza, deputaţii solicită ca CERS să elaboreze un cod de culori care să corespundă situaţiilor create de diferite niveluri de risc.
Pentru a mări vizibilitatea şi credibilitatea CERS, acesta ar trebui să fie prezidat de preşedintele Băncii Centrale Europene, iar componenţa Consiliului general şi ai Comitetului director al CERS ar trebui să fi asigurată şi de persoane care fac parte din mediul academic.
Mai multe informaţii
Textul adoptat va fi disponibil aici (clic 7 iulie 2010)
