Combaterea schimbărilor climatice, o responsabilitate comună

         Ţările G8 s-au angajat să limiteze încălzirea globală la 2°C şi să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 80% până în 2050.
Acordurile constituie un pas extrem de important către realizarea unui consens privind modul în care ar trebui să fie împărţită responsabilitatea limitării emisiilor. Liderii spun însă că mai este încă mult de lucru înaintea conferinţei asupra schimbărilor climatice de la Copenhaga. ONU speră că un nou acord internaţional va fi încheiat la summit-ul mondial din decembrie.

Anul trecut, Grupul celor opt a convenit că emisiile ar trebui să fie reduse la jumătate până în 2050, dar nu a furnizat amănunte despre cum s-ar putea realiza acest lucru. De această dată, s-a ajuns la concluzia că ţările dezvoltate vor trebui să-şi reducă emisiile cu 80%.          Câteva ţări în curs de dezvoltare (China, India, Brazilia, Mexic şi Africa de Sud) doresc ca Grupul celor 8 să adopte obiectivele pentru anul 2020 şi să ofere asistenţă financiară şi tehnică pentru combaterea schimbărilor climatice.

         În paralel, au fost purtate discuţii cu principalele ţări cu economii emergente, în cadrul Forumului economiilor majore (MEF). Acesta reuneşte principalii actori de pe scena economică mondială: membrii G8 (SUA, Canada, Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia, Japonia şi Rusia), grupul celor cinci puteri economice emergente - G5 (China, India, Brazilia, Mexic şi Africa de Sud), precum şi Australia, Indonezia, Coreea de Sud şi UE.

         La fel ca şi G8, ţările în curs de dezvoltare au admis că temperaturile globale medii nu ar trebui crească cu mai mult de 2°C, ceea ce constituie un pas esenţial pentru lupta împotriva schimbărilor climatice. Acest prag este important deoarece minimizează riscul unei accelerări periculoase a schimbărilor climatice.

         Încălzirea globală s-a aflat pe lista priorităţilor liderilor lumii în cadrul summit-ului anual al G8 şi al convorbirilor separate cu liderii economiilor emergente. Printre celelalte teme abordate s-au numărat criza economică mondială, dezvoltarea în Africa, neproliferarea armelor nucleare, reforma financiară şi siguranţa alimentară.

         Liderii G8 au alocat 20 miliarde de dolari pe trei ani stimulării investiţiilor agricole în ţările sărace şi combaterii foametei. De asemenea, au convenit să analizeze, în continuare, posibilitatea adoptării de noi reglementări referitoare la sistemul financiar şi să îşi sporească eforturile pentru a pune capăt crizei creditelor şi pentru reluarea negocierilor comerciale la nivel mondial.