Pentru rezolvarea deficienţelor europene în materie de competenţe şi pentru a se oferi europenilor şanse mai bune de succes pe piaţa forţei de muncă pe viitor este nevoie de acţiuni imediate, arată un raport de expertiză independent publicat ieri de către Comisia Europeană. Raportul - „Noi competenţe pentru noi locuri de muncă: acţiune imediată” – subliniază necesitatea de a se asigura cetăţenilor motivaţii corespunzătoare pentru îmbunătăţirea competenţelor, de a se realiza o legătură mai bună între educaţie, formare şi muncă, de a se dezvolta un caleidoscop corespunzător de competenţe şi de a se anticipa într-o mai bună măsură competenţele necesare pentru viitor. Raportul de astăzi reprezintă una dintre realizările majore ale agendei „Noi competenţe pentru noi locuri de muncă” a Comisiei Europene şi va fi prezentat astăzi la Bruxelles în cadrul unei conferinţe la nivel înalt.
Vladimir Špidla, comisar pentru ocuparea forţei de muncă a declarat: „Îmbunătăţirea competenţelor cetăţenilor ne va ajuta să ieşim din criză pe termen scurt şi ne va pregăti pentru un succes economic durabil pe viitor.”
Maroš Šefčovič, comisar pentru educaţie, formare, cultură şi tineret a adăugat: „Trebuie să eliminăm separaţia dintre educaţie, formare şi muncă, astfel încât cetăţenii să se poată asigura că, pe parcursul întregii vieţi, competenţele lor corespund necesităţilor unei pieţe a forţei de muncă în evoluţie continuă.”
Natura problemei:
- în prezent, unul din trei europeni de vârstă activă are un nivel de calificare foarte scăzut sau zero, ceea ce înseamnă că are o probabilitate cu 40% mai mică de ocupare a unui loc de muncă decât cei cu nivel de calificare mediu;
- rata de ocupare a forţei de muncă pentru cei cu nivel ridicat de competenţă pe întreg teritoriul UE este de 84%, pentru cei cu nivel mediu de competenţă este de 70%, iar pentru cei cu nivel scăzut de competenţă este de 49%;
- cei cu nivel scăzut de competenţă sunt şi cei cu cea mai mică probabilitate de îmbunătăţire a nivelului de competenţă şi de practicare a învăţământului de-a lungul vieţii;
- în acelaşi timp, societăţile care îşi formează personalul sunt de 2,5 ori mai puţin susceptibile la faliment faţă de cele care nu recurg la formare
- sistemele de educaţie care asigură competenţe adecvate pentru toţi pot îmbunătăţi PIB-ul cu până la 10% pe termen lung.
Raportul de expertiză dat publicităţii ieri conţine recomandări concrete privind modul de soluţionare a deficienţelor de competenţe din Europa şi se adresează factorilor de decizie la nivel UE şi naţional, întreprinderilor, sindicatelor, furnizorilor de educaţie şi formare şi serviciilor de ocupare a locurilor de muncă.
Raportul cheamă la acţiune în patru domenii principale:
- asigurarea unor motivaţii mai bune pentru angajatori şi persoane fizice pentru îmbunătăţirea competenţelor, iar investiţia în competenţe trebuie să fie semnificativă, inteligentă şi să nu se limiteze la resursele financiare;
- deschiderea universului educaţional şi de formare prin îmbunătăţirea capacităţii de inovare a instituţiilor de educaţie şi formare şi prin îmbunătăţirea răspunsului acestora, atât la necesităţile celor care învaţă, cât şi la cele ale angajatorilor, precum şi prin dezvoltarea calificărilor relevante care se orientează pe rezultate concrete ale învăţării;
- oferirea unui caleidoscop mai bun de competenţe, care să corespundă mai bine necesităţilor pieţei forţei de muncă;
- o mai bună anticipare a viitoarelor necesităţi de competenţe.
Experţii consideră că toate aceste domenii sunt interconectate şi, prin urmare, toate acţiunile trebuie desfăşurate în concordanţă. Mai mult, acest proces nu reprezintă responsabilitatea unei singure părţi interesate, ci trebuie să se realizeze printr-un efort concertat.
Raportul scoate în evidenţă adevărul neplăcut că, în pofida progreselor din ultimii ani, o mare parte a Europei nu posedă un nivel suficient de competenţe. Aproape o treime din populaţia Europei în vârstă de 25-64 de ani nu posedă decât calificări formale de nivel scăzut sau nu posedă niciun fel de calificări şi numai un sfert posedă calificări de nivel înalt. Iar cei care posedă competenţe nu au întotdeauna competenţele corespunzătoare pe care le caută angajatorii, creând astfel nepotriviri pe piaţa forţei de muncă. Este necesar un caleidoscop îmbunătăţit de competenţe transversale şi specifice.
Problema a devenit mai presantă din cauza creşterii şomajului şi a problemelor demografice.
Cu toate acestea, conform celor mai recente proiecţii ale CEDEFOP, centrul de referinţă al UE pentru formare profesională şi educaţie, în următorul deceniu se aşteaptă apariţia a aproximativ 80 de milioane de posibilităţi de locuri de muncă. Printre acestea, aproape 7 milioane de locuri de muncă vor fi noi şi cele mai multe dintre acestea vor necesita o forţă de muncă având un nivel mai ridicat de competenţă.
Context
Iniţiativa Noi competenţe pentru noi locuri de muncă s-a lansat la nivel UE în decembrie 2008 pentru realizarea de legături mai puternice între lumea educaţiei şi lumea locurilor de muncă. În primăvara anului 2009, Comisia Europeană a numit un grup de experţi în formare, competenţe şi ocuparea locurilor de muncă din UE pentru a asigura o consiliere independentă în privinţa continuării dezvoltării iniţiativei în contextul viitoarei strategii de reformă economică a UE.
Pagini Utile
Raportul de expertiză: „Noi competenţe pentru noi locuri de muncă: acţiune imediată”:
http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=568&langId=ro
Comunicatul de presă CEDEFOP şi nota informativă
http://www.cedefop.europa.eu/EN/news/15221.aspx
http://www.cedefop.europa.eu/EN/Files/9021_en.pdf
New Skills for New Jobs: ocuparea forţei de muncă
http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=568&langId=ro
New Skills for New Jobs: educaţie şi formare
http://ec.europa.eu/education/focus/focus2043_en.htm
Comunicat video: crearea de locuri de muncă ecologice
