Un european din şase vorbeşte despre o luptă continuă pentru plata cheltuielilor casnice şi trei sferturi cred că sărăcia a crescut în ţara lor pe parcursul ultimului an.Acestea sunt rezultatele esenţiale ale unui nou sondaj Eurobarometru privind impacturile sociale ale crizei, prezentat astăzi de Comisia UE.Sondajul, realizat în luna mai 2010, marchează jumătatea Anului european de luptă împotriva sărăciei 2010 şi urmează deciziei de la 17 iunie a liderilor UE de a scoate 20 de milioane de europeni din sărăcie şi excluziune socială pe parcursul următorului deceniu.
În cadrul unei conferinţe de presă, la Bruxelles, László Andor, comisar UE pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, a declarat: „Rezultatele sondajului confirmă că sărăcia reprezintă o problemă majoră în UE şi că actuala situaţie economică şi financiară agravează situaţia.Criza se face simţită şi o proporţie semnificativă de europeni reuşesc astăzi cu greu să facă faţă cheltuielilor de zi cu zi”.El a adăugat:„Noua strategie UE pentru următorul deceniu:Europa 2020 şi obiectivul acesteia de scoatere a cel puţin 20 de milioane de europeni din sărăcie până în 2020 emite un mesaj puternic privind angajamentul sincer al tuturor ţărilor la rezultate vizibile pentru o Europă mai dreaptă şi mai incluzivă.”
În general, cetăţenii UE cred că sărăcia a crescut la toate nivelurile în anul precedent sondajului:6 din 10 cred că sărăcia a crescut în zona lor locală, trei sferturi percep o creştere a sărăciei în ţara lor şi 60 % consideră că sărăcia a crescut pe tot cuprinsul UE.
Criza şi apelurile la măsuri de austeritate se reflectă în percepţia oamenilor cu privire la sărăcie.Grecia iese în evidenţă cu 85 % dintre respondenţi care consideră că sărăcia a crescut în ţara lor.83 % dintre francezi, 82 % dintre bulgari, 77 % dintre români şi 75 % dintre italieni împărtăşesc, la rândul lor, acest punct de vedere privind propriile ţări.În timp ce, în unele ţări, oamenii se aşteaptă şi la alte dificultăţi, de exemplu şapte din zece români şi greci se aşteaptă ca situaţia financiară a gospodăriei lor să se deterioreze, în altele, percepţiile s-au îmbunătăţit.De exemplu, 23 % dintre letoni se aşteaptă ca situaţia financiară în gospodăriile lor să se deterioreze (în scădere de la 65 %, în iulie 2009), 32 % dintre lituanieni (în scădere de la 58 %, în iulie 2009) şi 20 % dintre maghiari (în scădere de la 48 %, în iulie 2009).În prezent, mai puţini respondenţi din Letonia, Polonia, Regatul Unit, Belgia şi Finlanda se aşteaptă să rămână şomeri pe termen lung în cazul în care şi-ar pierde slujba actuală.
O proporţie semnificativă a cetăţenilor UE susţin că au probleme financiare
Unul din şase europeni a susţinut că gospodăria sa nu a avut bani să plătească facturi curente, să cumpere alimente sau alte articole de consum zilnic cel puţin o dată pe parcursul ultimului an şi 20 % aveau dificultăţi în a ţine pasul cu facturile casnice şi angajamentele de credit la momentul efectuării sondajului (mai 2010).
Pentru 15 % este vorba despre o luptă continuă, în timp ce 3 % rămăseseră în urmă cu unele facturi sau angajamente de credit şi 2 % aveau probleme financiare reale şi rămăseseră în urmă cu multe astfel de plăţi.
Aproximativ 30 % dintre cetăţeni se descurcă greu cu costurile îngrijirii medicale
Aproximativ 3 europeni din 10 au susţinut că, în ultimele şase luni, costurile îngrijirii medicale, ale îngrijirii copilului sau ale îngrijirii pe termen lung pentru ei sau pentru cei apropiaţi lor au devenit mai greu de suportat: 11 % au considerat că a devenit „mult mai dificil” şi 18 % că a devenit „oarecum mai dificil”.
Un european din şase nu este prea încrezător sau nu este deloc încrezător că îşi va menţine locul de muncă
Ca şi în martie 2010, 18 % dintre respondenţii care au un loc de muncă nu sunt prea încrezători sau nu sunt deloc încrezători că vor putea să îşi păstreze locul de muncă actual în următoarele 12 luni, iar 49 % cred că ar fi destul de puţin sau deloc probabil să poată să îşi găsească un nou loc de muncă în termen de şase luni, în cazul în care ar fi concediaţi.
Percepţia impactului crizei asupra viitoarelor drepturi la pensie
În sfârşit, în ceea ce priveşte viitoarele venituri, 73 % dintre cetăţenii UE fie anticipează explicit prestaţii de pensie reduse sau cred că vor trebui să îşi amâne ieşirea la pensie sau să economisească mai mulţi bani pentru bătrâneţe. În acelaşi timp, 20 % sunt foarte îngrijoraţi că venitul lor la bătrâneţe va fi insuficient pentru o viaţă decentă, iar 34 % sunt destul de îngrijoraţi de o astfel de posibilitate. În 17 state membre, o majoritate a respondenţilor sunt foarte sau destul de îngrijoraţi că venitul lor la bătrâneţe nu va fi adecvat pentru a putea trăi în demnitate.
Context
Percepţiile publice privind impactul social al crizei care a izbucnit în toamna anului 2008 au fost monitorizate regulat din iunie 2009 prin sondaje Eurobarometru concepute special în acest scop. Obiectivul lor este de a cuantifica percepţiile asupra existenţei sărăciei, gradul de dificultate financiară în gospodării, schimbările în disponibilitatea îngrijirii medicale şi sociale şi în felul în care oamenii îşi percep situaţia financiară la bătrâneţe.
În acest val, s-au intervievat, în special prin telefon, 25 600 de cetăţeni din toate statele membre UE în perioada 18-22 mai 2010, după o selectare aleatoare a respondenţilor, urmată de o ponderare pentru a se corecta discrepanţe demografice cunoscute.
În timp ce datele (EU-SILC: venit, incluziune socială şi condiţii de trai) pe care se bazează obiectivul UE de reducere a sărăciei sunt disponibile numai cu un decalaj de aproximativ 2 ani, sondajele percepţiei publice asupra sărăciei oferă indicii rapide, cu decalaj de numai o lună, asupra evoluţiei probabile a sărăciei şi a excluziunii.
