Pentru ca Europa să rămână lider economic mondial, trebuie ca industriei să i se atribuie un rol important.Acesta este mesajul central al comunicării privind „O politică industrială integrată pentru era globalizării”, adoptată astăzi de Comisia Europeană la iniţiativa vicepreşedintelui Antonio Tajani.Comunicarea, o iniţiativă emblematică a strategiei Europa 2020, stabileşte o strategie care are drept obiectiv impulsionarea dezvoltării şi creării de locuri de muncă prin întreţinerea şi susţinerea unei baze industriale puternice, diversificate şi competitive în Europa, care oferă locuri de muncă bine plătite şi produce, în acelaşi timp, din ce în ce mai puţin carbon.Comunicarea este însoţită de un raport asupra performanţei statelor membre de la caz la caz în ceea ce priveşte competitivitatea (a se vedea MEMO/10/533, precum) şi de raportul anual privind competitivitatea europeană.

        În această eră de intensificare a globalizării, conceptul de sectoare şi industrii naţionale este depăşit.Sunt necesare răspunsuri politice coordonate la nivel european.De asemenea, Europa are nevoie de o abordare care ia în considerare întregul lanţ valoric, începând cu infrastructura şi materiile prime şi terminând cu serviciile post-vânzare.Promovarea creării şi dezvoltării de întreprinderi mici şi mijlocii trebuie să se afle în centrul politicii industriale a UE.În plus, tranziţia la o economie viabilă trebuie considerată o ocazie de consolidare a competitivităţii.Numai o politică industrială europeană orientată către competitivitate şi viabilitate poate acumula masa critică de schimbare şi coordonare necesară pentru succes.Antonio Tajani a adăugat:„Nu va exista viabilitate fără competitivitate şi nu va exista competitivitate pe termen lung fără viabilitate.Și niciuna dintre ele nu va fi posibilă fără un salt cuantic în inovare!”

Zece acţiuni-cheie pentru competitivitatea industrială europeană:

-       se va realiza o „adaptare pentru competitivitate” explicită şi cuprinzătoare a noii legislaţii.Se va analiza şi se va ţine cont în mod corespunzător de impactul tuturor propunerilor politice asupra competitivităţii;
-       „verificări ale adecvării” legislaţiei existente vor identifica potenţialul de reducere a efectelor cumulate ale legislaţiei în aşa fel încât să se înregistreze o reducere a costurilor pentru întreprinderi în Europa;
-       se va sprijini crearea şi dezvoltarea IMM-urilor prin facilitarea accesului acestora la credit şi prin ajutorul acordat în sensul internaţionalizării;
-       se va prezenta o strategie de consolidare a standardizării europene pentru a satisface necesităţile industriei;
-       infrastructura şi serviciile de transport, energie şi comunicaţii europene vor fi actualizate pentru a fi mai eficiente în folosul industriei, ţinând mai bine cont de mediul competitiv în continuă schimbare de astăzi;
-       se va prezenta o nouă strategie privind materiile prime pentru a se crea condiţiile-cadru necesare pentru aprovizionarea viabilă şi gestionarea materiilor prime primare de pe piaţa internă;
-       se va aborda performanţa în ceea ce priveşte inovarea prin acţiuni în sectoare precum tehnologiile avansate de producţie, construcţiile, biocombustibilii, precum şi transportul rutier şi feroviare, în special cu scopul de a se eficientiza utilizarea resurselor;
-       problemele industriilor cu consum mare de energie vor fi abordate prin acţiuni care vizează îmbunătăţirea condiţiilor cadru şi susţinerea inovării;
-       se va urmări o politică spaţială, concepută în colaborare cu Agenţia Spaţială Europeană şi statele membre.Comisia va concepe o politică industrială spaţială pentru a crea o bază industrială solidă care să cuprindă întregul lanţ de aprovizionare;
-       Comisia va raporta anual cu privire la competitivitatea Europei şi a statelor membre, precum şi cu privire la politicile industriale şi performanţele acestora (a se vedea Memo MEMO/10/533).

        Pentru satisfacerea ambiţiei de a avea în Europa o bază industrială puternică, diversificată şi competitivă, este nevoie de politici care să se consolideze reciproc.Acest principiu este valabil în mod special pentru diferitele iniţiative emblematice concepute în cadrul strategiei Europa 2020 şi strategii precum cea privind piaţa unică a UE, adoptată la 27 octombrie (a se vedea  IP/10/1390/).

        Antonio Tajani a concluzionat:„Europa reprezintă mai mult decât suma părţilor sale.Trebuie să ne afirmăm ambiţiile comune în domeniul politicii industriale, să ne intensificăm acţiunile şi să consolidăm guvernanţa europeană.Acestea nu sunt chestiuni de rutină.”

Context

        Industria europeană se reface într-un ritm constant după criza financiară şi economică din ultimii ani şi există motive de încredere cu privire la capacitatea industriei de a depăşi dificultăţile legate de un mediu global de afaceri în continuă schimbare.Cu toate acestea,     nivelele producţiei industriale rămân în continuare cu peste 10 % sub nivelul dinainte de criză, în pofida unei refaceri recente dinamice de aproape 10 %.Industria prelucrătoare angajează un sfert din personalul din sectorul privat, în timp ce un alt sfert lucrează în servicii conexe industriei.80 % din totalul activităţilor de cercetare şi dezvoltare din sectorul privat se desfăşoară în industria prelucrătoare.