Comisia Europeană a adresat un ultim apel către 14 state membre pentru a face operațională cât mai curând posibil linia telefonică europeană de urgență pentru copiii dispăruți – 116 000. Aceasta oferă un număr unic care permite copiilor dispăruți și părinților acestora să solicite ajutor pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Datorită existenței acestui număr unic, copiii și părinții aflați în dificultate vor putea apela la ajutor atunci când se află departe de casă, de exemplu, în perioada vacanțelor petrecute cu familia. În cadrul unui raport adoptat astăzi, Comisia face bilanțul situației existente în statele membre, propune norme minime comune care garantează un nivel ridicat al calității serviciilor pe întreg teritoriul UE și oferă statelor membre o ultimă ocazie de a face funcțională această linie specială, înainte de a lua în considerare adoptarea unor măsuri legislative.

      „Dispariția unui copil este întotdeauna o tragedie, viața acestora fiind, uneori, în pericol. Linia telefonică de urgență 116 000 oferă ajutor și asistență părinților și copiilor dispăruți și poate salva vieți”, a declarat vicepreședintele Viviane Reding, comisar european pentru justiție, drepturi fundamentale și cetățenie.„Fiecare copil și fiecare părinte trebuie să rețină un singur număr, în loc de 27 de numere naționale. De asemenea, cetățenii ar trebui să conteze pe faptul că solicitările lor sunt tratate într-o manieră similară în Europa, indiferent de unde este lansat apelul la linia de urgență 116. Invit statele membre să facă toate eforturile pentru introducerea rapidă a liniei de urgență pentru a acorda prioritate asigurării siguranței și securității copiilor.”

      Vicepreședintele Neelie Kroes, comisarul european pentru agenda digitală, a adăugat următoarele: „Dispariția unui copil este o experiență traumatizantă – este datoria noastră de a pune la dispoziție cele mai simple și mai eficace mijloace pentru a ajuta părinții și copiii aflați într-o asemenea situație. Aceasta este esența numărului 116 000: un număr de telefon scurt la care să puteți apela, indiferent de țara europeană în care vă aflați. Așadar, acele state membre rămase în urmă trebuie să-și coordoneze eforturile astfel încât 116 000 să fie funcțional pe întreg teritoriul UE."

      În 2007, UE a adoptat deja norme (Decizia Comisiei 2007/116/CE ) pentru ca numărul 116 000 să fie rezervat pe întreg teritoriul acesteia pentru liniile telefonice de urgență care permit semnalarea copiilor dispăruți și oferirea de sprijin și consiliere familiilor. De la adoptarea, în noiembrie 2009, a noilor reglementări ale UE în materie de telecomunicații, statele membre sunt obligate să facă toate eforturile necesare pentru a asigura activarea liniei telefonice de urgență 116 000 până la 25 mai 2011 (MEMO/09/491, IP/09/1812).

      În prezent, linia telefonică de urgență 116 000 este complet funcțională în doar douăsprezece state membre (prima țară în care acest număr a fost funcțional, din 2007, este Portugalia) și mai trebuie introdusă în Austria, Bulgaria, Cipru, Estonia, Finlanda, Germania, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Republica Cehă, Slovenia și în Suedia. În prezent, în Regatul Unit, aceasta este funcțională doar parțial.

      Raportul de astăzi reprezintă un ultim apel adresat statelor membre să facă o prioritate principală din introducerea liniei telefonice de urgență pentru copiii dispăruți. De asemenea, acesta identifică obstacolele care pot pune probleme introducerii liniei telefonice de urgență și propune soluții concrete guvernelor care nu au reușit să facă această linie funcțională.

      Principalele două obstacole identificate de Comisie în calea introducerii efective a liniei de urgență sunt lipsa informațiilor oferite publicului și operatorilor de telefonie cu privire la existența acesteia, precum și costurile de funcționare a serviciului și de efectuare a apelurilor la numărul 116 000. În vederea rezolvării acestor probleme, Comisia identifică exemple de bune practici rezultate din experiența țărilor în care linia telefonică este deja funcțională. Iată câteva dintre acestea:

-        Furnizarea unor servicii multilingve: în România, serviciul este disponibil, de asemenea, în limbile franceză, engleză și spaniolă. În Grecia serviciul este disponibil și în engleză.

-        În Ungaria, Spania și România sunt organizate programe de formare specifice pentru operatori, personalul fiind compus, de obicei, din asistenți sociali și psihologi. Operatorii liniei telefonice de urgență beneficiază de formare privind procedurile care trebuie urmate și privind maniera în care trebuie să răspundă apelurilor și să gestioneze emoțiile persoanei care telefonează, precum furia sau panica.

-        Acorduri de cooperare între furnizorii de servicii și autoritățile naționale de aplicare a legii/autoritățile judiciare pot face mai eficace gestionarea cazurilor. De exemplu, asemenea acorduri au fost semnate în Belgia, Spania, Franța, Portugalia și România.
Comisia propune folosirea acestor bune practici în vederea elaborării unui ansamblu de norme minime comune care să garanteze servicii de înaltă calitate pe întreg teritoriul UE, astfel încât părinții și copiii să poată beneficia de aceeași asistență, indiferent de locul unde se află.

      De asemenea, Comisia va organiza în fiecare an reuniuni la nivel înalt cu toate părțile interesate, până când linia telefonică devine funcțională în toate cele 27 de state membre ale UE. Aceste reuniuni vizează sensibilizarea, schimbul de bune practici și identificarea instrumentelor practice care să asigure funcționarea liniei telefonice de urgență și oferirea unor servicii de înaltă calitate. Aceste reuniuni se vor desfășura în fiecare an, în apropierea zilei de 25 mai, pentru a marca Ziua internațională a copiilor dispăruți și pentru a manifesta solidaritatea cu copiii dispăruți și familiile acestora.

Context
La 15 februarie 2007, Comisia a adoptat o decizie care impune statelor membre rezervarea numărului 116 000 pentru liniile telefonice de urgență pentru copiii dispăruți pe teritoriul UE (IP/07/188). Comisia a invitat în mod repetat statele membre să introducă acest număr cât mai curând posibil (IP/08/1129).

      În conformitate cu normele revizuite privind telecomunicațiile adoptate în 2009 (a se vedea MEMO/09/513), în special cu articolul 27a din directiva privind serviciul universal (Directiva 2009/136/CE ), până la 25 mai 2011, „statele membre trebuie să depună toate eforturile pentru a se asigura că cetățenii au acces la un serviciu de operare a unei linii telefonice de semnalare a cazurilor de copii dispăruți. Respectivul serviciu va fi disponibil la numărul 116 000”. De asemenea, aceeași directivă impune ca „Statele membre să se asigure că cetățenii sunt informați în mod adecvat în legătură cu existența și utilizarea serviciilor corespunzătoare seriei de numere «116», în special prin inițiative care vizează în mod specific persoanele care călătoresc între statele membre”.