Un program european îşi propune să îmbunătăţească standardele jurnalismului de sănătate

        Sănătatea şi sistemul de sănătate reprezintă subiecte care îşi fac cu greu loc printre ştiri, fie că e vorba de reviste, ziare, presă online sau de audiovizual. Cât de serioase sunt relatările pe aceste teme şi cât de multă informaţie importantă este ignorată?

        Acestea sunt principalele teme abordate de un nou program european care reuneşte profesionişti de presă şi din domeniul sănătăţii precum si reprezentanţi ai mediului academic din şapte ţări, cu scopul de a evalua şi îmbunătăţi nivelul de pregătire a jurnaliştilor interesaţi de acest domeniu.

        În cadrul acestui program de training iniţiat de organizaţia Prolepsis din Atena, profesionişti din Germania, Portugalia, România, Marea Britanie, Finlanda şi Estonia vor evalua atât programele de pregătire existente, cât şi nevoile de training. Pe baza concluziilor, experţii vor propune un scurt program de specializare destinat jurnaliştilor  care relatează despre probleme de sănătate. Sesiuni de training vor fi susţinute în fiecare din ţările participante la program.

        În România, programul este coordonat de Centrul pentru Jurnalism Independent.

        Fără îndoială, sănătatea reprezintă o temă importantă pentru media: fiecare consumator de presă este preocupat de sănătatea sa şi a celor apropiaţi, iar în industria de sănătate, ce reprezintă o afacere de peste 5 miliarde de dolari anual, lucrează peste 60 de milioane de oameni.

         Sănătatea reprezintă şi o problemă politică: câteva dintre ţările membre ale Uniunii Europene alocă sănătăţii peste 10% din PIB, dar cele mai multe se străduiesc să reducă cheltuielile publice, ca urmare a crizei economice.

         În unele ţări, controversate reforme ale sănătăţii încearcă să crească implicarea şi impactul sectorului privat. În multe cazuri, presa a explicat insuficient aceste reforme, astfel că ele sunt puţin sau deloc înţelese de marele public sau de profesioniştii în domeniu.

         Cu siguranţă, faptul că publicul doreşte informaţii despre sănătate nu este suficient  pentru ca factorii de decizie din media  să fie gata să investească în pregătirea  jurnaliştilor. În condiţiile unei lipse aproape totale a programelor de specialitate, mulţi jurnalişti trebuie să se descurce singuri; în multe cazuri, nu li se permite nici măcar să-şi perfecţioneze cunoştinţele profesionale.

         Programul,  lansat în decembrie 2010, în cadrul unei întâlnirii  organizate la Düsseldorf, îşi propune să colaboreze cu jurnaliştii din domeniul sănătăţii din toate ţările Uniunii Europene.

 Cu ocazia lansării, Afroditi Veloudaki, coordonatorul programului a spus:

         “HeaRT este primul program de acest gen şi ne bucurăm că avem posibilitatea de a îmbunătăţi calitatea jurnalismului de sănătate din Uniunea Europeană.”