Comisia Europeană a dat un nou impuls politicii antidrog, prin anunţarea unei revizuiri generale a normelor UE de combatere a drogurilor ilegale, în special a noilor substanţe psihoactive, care imită efectele drogurilor periculoase, de exemplu ecstasy şi cocaină şi care constituie o problemă din ce în ce mai mare. UE a identificat un număr record de 41 de astfel de substanţe în 2010, în creştere de la 24, cât erau anul trecut. Aceste droguri sunt tot mai frecvent disponibile pe internet şi s-au răspândit rapid în multe state membre, care se confruntă cu dificultăţi în ceea ce priveşte prevenirea vânzării lor. Pe piaţă continuă să apară o serie de droguri noi. În ultimii doi ani, în fiecare săptămână a apărut câte o nouă substanţă. Statele membre nu pot opri răspândirea drogurilor numai prin propriile forţe: Acţiunile de contracarare la nivel naţional pot forţa pur şi simplu infractorii să transfere producţia de droguri în ţările vecine sau să îşi reorienteze rutele de trafic. Având în vedere instituirea Tratatului de la Lisabona, UE deţine instrumente noi pentru a eradica flagelul drogurilor. În cursul următoarelor luni, Comisia va elabora norme mai clare şi mai stricte privind combaterea noilor droguri periculoase şi traficul de droguri – atât de droguri ilicite, cât şi de substanţe chimice folosite pentru producerea lor.

         „Noile droguri de sinteză devin disponibile pe scară largă într-un ritm fără precedent în Europa. În plus, traficul de droguri a devenit una dintre principalele infracţiuni comise la nivel transfrontalier în Uniunea Europeană”, a declarat comisarul UE pentru justiţie, doamna Viviane Reding. „Răspunsul oferit de Europa la problema drogurilor trebuie să fie ferm şi hotărâtor. Din acest motiv, avem nevoie de o acţiune concertată la nivelul UE pentru anihilarea furnizării de droguri şi pentru diminuarea cererii, inclusiv prin sancţiuni penale descurajatoare. Sunt necesare norme eficiente, fără lacune, astfel încât tinerii, în special, să nu cadă în capcana consumului de droguri periculoase, care constituie o ameninţare majoră pentru sănătatea şi bunăstarea lor.”

         Conform unui sondaj Eurobarometru recent, noile droguri de sinteză, care pot fi la fel de periculoase ca şi substanţele interzise, sunt din ce în ce mai populare, în prezent 5% din tinerii europeni afirmând că le-au utilizat. Cele mai mari procente se înregistrează în Irlanda (16 %), urmată de Polonia (9 %), Letonia (9 %), Regatul Unit (8 %) şi Luxemburg (7 %). Sondajul Eurobarometru arată că, în toate cele 27 de state membre ale UE, marea majoritate a tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani sunt de acord cu interzicerea acestor substanţe.

         Pentru a identifica o soluţie la această ameninţare crescândă, Comisia a propus o nouă abordare prin care să se ofere un răspuns european mai ferm, inclusiv:

• o legislaţie a UE mai fermă cu privire la noile substanţe psihoactive, astfel încât UE să poată
• oferi un răspuns mai rapid, inclusiv posibilitatea de a se institui interziceri temporare, precum şi o soluţie împotriva vânzării lor pe internet;
• o nouă legislaţie a UE care să vizeze traficul transfrontalier de droguri, sub incidenţa dreptului penal: Comisia va îmbunătăţi definiţia privind infracţiunilor şi sancţiunilor şi va introduce obligaţii de raportare mai ferme pentru statele membre;
• o nouă legislaţie a UE menită să consolideze controlul asupra substanţelor chimice utilizate în producţia de droguri;
• norme mai eficiente menite să îi priveze pe traficanţii de droguri de câştigurile lor financiare: în săptămânile următoare, Comisia va propune norme privind confiscarea şi recuperarea activelor implicate în formele grave de criminalitate, inclusiv traficul de droguri;
• o mai mare cooperare la nivel internaţional, în special cu ţările producătoare şi de tranzit din afara UE, precum şi cu ţările considerate ca principalele puncte de intrare a drogurilor în Europa.

Context

         Instrumentele juridice ale UE privind politica antidrog, în special în ceea ce priveşte traficul de droguri şi controlul substanţelor chimice utilizate pentru fabricarea de droguri, precum şi apariţia de noi substanţe psihoactive, datează din 2004 şi 2005 (Decizia 2004/757/JAI a Consiliului şi Decizia 2005/387/JAI a Consiliului). În prezent, aceste norme trebuie să fie actualizate ca urmare a schimbărilor recente în modul în care sunt traficate drogurile, precum şi ca urmare a apariţiei de droguri noi.

         Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, răspunsul european în materie de droguri poate fi mai ferm şi mai hotărâtor. Tratatul defineşte traficul de droguri ca făcând parte din „domenii ale criminalităţii de o gravitate deosebită de o dimensiune transfrontalieră” ce permite adoptarea de directive prin care se stabilesc norme minime privind definirea infracţiunilor şi a sancţiunilor penale [articolul 83 alineatul (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene]. Noua legislaţie care implică Parlamentul European şi care este pusă în aplicare de statele membre va face obiectul examinării de către Comisia Europeană şi, în ultimă instanţă, de către Curtea de Justiţie a UE.

         Identificarea unei soluţii la traficul ilicit de droguri şi la abuzul de droguri necesită o abordare integrată şi coerentă, care să implice sănătatea publică, politicile în domeniul social şi al educaţiei, precum şi cooperarea între autorităţile de aplicare a legii şi cooperarea la nivel internaţional.

         Cel puţin 75,5 milioane de europeni au afirmat că au utilizat canabis cel puţin o dată în viaţă, iar cocaina şi amfetaminele au fost experimentate de 14 milioane şi, respectiv, 12 milioane de persoane. Un studiu Eurobarometru recent cu privire la atitudinea tinerilor faţă de stupefiante arată faptul că un tânăr din trei (32%) admite că a consumat canabis cel puţin o dată în viaţă , comparativ cu una din cinci tinere (20%). 57 % dintre respondenţi consideră că pot obţine cu uşurinţă canabis în 24 de ore, în timp ce doar 22 % au afirmat acelaşi lucru cu privire la ecstasy sau cocaină.

         Pe teritoriul Europei există diferite mijloace pentru reducerea cererii de droguri şi a consecinţelor abuzului de droguri. Cu toate acestea, există încă diferenţe majore între statele membre. Comisia va răspunde necesităţii de extindere şi de consolidare a serviciilor legate de droguri, prin dezvoltarea de noi instrumente care să îmbunătăţească standardele de calitate referitoare la prevenirea consumului de droguri, la tratamente, precum şi la tratamentele pentru reducerea efectelor nocive ale drogurilor.

         Dialogul continuu cu ţările terţe este esenţial pentru obţinerea de rezultate concrete în reducerea consumului de droguri ilicite şi în combaterea traficului de droguri. UE îşi va consolida asistenţa externă şi acţiunile de cooperare cu regiunile lumii care joacă un rol crucial (cum ar fi ţările din America Latină, din zona Caraibelor şi din Africa, SUA şi Federaţia Rusă).

Anexă:
Stronger EU action to tackle Europe's drug problem
In the next two years, the Commission will present:
(1)                    a drugs legislative package, proposing the revision of the Framework Decision on drug trafficking and of the Council Decision on new psychoactive substances;
(2)                    legislative proposals on drug precursors;
(3)                    legislative proposals on fighting organised crime, including drug trafficking, through confiscation and asset recovery, and new measures against money laundering;
(4)                    indicators to monitor drug supply, drug-related crime and drug-supply reduction to help improve the effectiveness of supply-reduction interventions;
(5)                    minimum quality standards to improve drug prevention, treatment and harm-reduction services.

Pagini Utile

• Pentru informaţii suplimentare a se consulta:

Comisia Europeană - politica antidrog

• Pagina web a doamnei Viviane Reding, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisarul UE pentru justiţie:

http://ec.europa.eu/reding
 Persoane de contact:
Matthew Newman (+32 2 296 24 06 begin_of_the_skype_highlighting            +32 2 296 24 06      end_of_the_skype_highlighting)
Mina Andreeva (+32 2 299 13 82 begin_of_the_skype_highlighting            +32 2 299 13 82      end_of_the_skype_highlighting)