Din totalul net al locurilor de muncă noi din UE în perioada 2002-2010, 85% au fost create de întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri). Acest număr este în mod semnificativ mai mare decât cota de 67% pe care o deţin IMM‑urile din totalul locurilor de muncă. În timpul acestei perioade, rata netă de ocupare a forţei de muncă în cadrul economiei întreprinderilor din UE a crescut substanţial cu un număr mediu de 1,1 milioane de locuri noi de muncă în fiecare an. Acestea sunt rezultatele principale ale unui studiu care a abordat contribuţia esenţială a IMM-urilor la crearea de locuri de muncă, prezentat astăzi de Comisia Europeană.

        Creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă de 1% pe an pentru IMM-uri a fost mai mare decât cea de 0,5% constatată în cazul întreprinderilor mari. Sectorul comercial reprezintă o excepţie evidentă, deoarece gradul de ocupare a forţei de muncă pentru IMM-uri a crescut cu 0,7% pe an, faţă de 2,2% în cazul întreprinderilor mari. Acest fapt are drept cauză dezvoltarea puternică a marilor întreprinderi de comerţ, în special în sectorul vânzărilor, întreţinerii şi reparaţiilor de autovehicule.

        În cadrul categoriei de mărime a IMM-urilor, microîntreprinderile (cu mai puţin de 10 angajaţi), având o cotă de 58%, sunt responsabile pentru cea mai mare proporţie din creşterea totală netă a ocupării forţei de muncă în economia întreprinderilor.
În al doilea rând, societăţile noi (care au mai puţin de cinci ani) sunt responsabile pentru o majoritate copleşitoare din numărul noilor locuri de muncă. Întreprinderile noi care îşi desfăşoară activitatea în domeniul serviciilor pentru întreprinderi au creat mai mult decât un sfert (27%) din totalul noilor locuri de muncă, în vreme ce întreprinderile noi din sectorul transporturilor şi comunicaţiilor au contribuit mai puţin (6%).

        Vicepreşedintele Comisiei Europene, Antonio Tajani, responsabil pentru antreprenoriat şi industrie, a declarat: „În această perioadă critică pentru economia europeană, vedem cum întreprinderile mici asigură şi îţi confirmă rolul de surse principale de locuri de muncă. Contribuţia lor importantă la crearea de locuri de muncă evidenţiază mai mult ca niciodată importanţa IMM-urilor din punct de vedere economic şi necesitatea de a le sprijini la toate nivelurile. Întreprinderile mici şi noi reprezintă în mod evident cheia relansării creşterii economice”.

Efectele principale ale crizei: întreprinderile mai mici raportează efecte negative mai des

        Potrivit rezultatelor studiului, criza economică şi-a pus amprenta asupra întreprinderilor indiferent de dimensiuni, microîntreprinderile fiind în mod special vulnerabile. Ca rezultat al crizei economice din anii 2009-2010, numărul de locuri de muncă din sectorul IMM a scăzut în medie cu 2,4% pe an, faţă de 0,95% pe an în sectorul întreprinderilor mari. Evoluţia ocupării forţei de muncă a fost încă negativă în 2010, dar aşteptările pentru anul 2011 se îmbunătăţeau la data efectuării studiului. Proporţia societăţilor care se aşteptau să concedieze angajaţi în 2011 era mai mică decât proporţia societăţilor care au concediat efectiv angajaţi în 2010.

        Pe lângă efectele ce privesc ocuparea forţei de muncă, de departe cel mai important efect negativ al crizei asupra întreprinderilor este declinul general al cererii totale pentru produsele şi serviciile lor (menţionat de 62% dintre societăţi), urmat de prelungirea termenelor de efectuare a plăţilor de către clienţi (menţionat de 48% dintre societăţi) şi, în cele din urmă, lipsa capitalului circulant, care a afectat 31% dintre respondenţi.

Capacitatea de inovare este o armă împotriva crizei

        Inovarea pare să aibă un efect pozitiv: întreprinderile care inovează, precum şi întreprinderile din ţări mai inovatoare, raportează mai des creşteri ale gradului de ocupare a forţei de muncă şi au rate mai ridicate de creştere a ocupării forţei de muncă.

        Studiul subliniază că IMM-urile sau societăţile inovatoare care îşi desfăşoară activitatea în economii mai inovatoare au suferit mai puţin de pe urma crizei economice. De exemplu, în vreme ce scăderea cererii globale este menţionată de 70% dintre întreprinderi în ţări care sunt considerate inovatori modeşti, numărul corespondent este de 45% în ţările care sunt considerate lideri în domeniul inovării.

Calitatea locurilor de muncă în IMM-uri

        Studiul distinge două aspecte principale: calitatea locului de muncă şi calitatea muncii. În medie, este adevărat că locurile de muncă în întreprinderile mici sunt mai puţin productive, mai slab remunerate şi mai puţin sindicalizate decât locurile de muncă în întreprinderi mari. Cu toate acestea, microîntreprinderile susţin că deţin un avantaj competitiv faţă de concurenţi în ceea ce priveşte aspectele „soft” ale politicii de resurse umane a unei întreprinderi: mediul de lucru, echilibrul între viaţa profesională şi viaţa privată, programul de lucru.

Context

        Studiul face parte din proiectul de analiză a performanţei IMM-urilor şi se bazează pe o anchetă asupra întreprinderilor efectuată la sfârşitul anului 2010, acoperind cele 27 de state membre ale UE şi alte 10 ţări care participă la Programul pentru inovaţie şi spirit antreprenorial, şi anume Albania, Croaţia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Islanda, Israel, Liechtenstein, Muntenegru, Norvegia, Serbia şi Turcia.

Persoane de contact:
Carlo Corazza +32 22 95 17 52
Sara Tironi +32 22 99 04 03

• Pentru mai multe informaţii, consultaţi site-ul web SME Performance Review (Analiza performanţei IMM-urilor):

http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/facts-figures-analysis/performance-review/index_en.htm

• Datele şi graficele corespunzătoare studiului pot fi vizualizate la:

MEMO/12/11