Comisia Europeană lansează împotriva Ungariei procedura accelerată privind încălcarea dreptului comunitar în ceea ce priveşte independenţa băncii sale centrale şi a autorităţilor pentru protecţia datelor, precum şi măsurile care afectează sistemul judiciar.

        Comisia Europeană a iniţiat o acţiune în justiţie împotriva Ungariei, cu privire la noua legislaţie care a intrat în vigoare la începutul anului, conform noii constituţii a Ungariei. După mai multe schimburi de scrisori cu autorităţile ungare privind proiectele de legi noi – în special scrisorile trimise de preşedintele José Manuel Barroso, vicepreşedintele Viviane Reding (comisarul UE pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie) şi vicepreşedintele Olli Rehn (comisarul UE pentru afaceri economice şi monetare şi euro), Comisia a finalizat evaluarea juridică detaliată a noii legislaţii adoptate la începutul lunii ianuarie. Din punctul de vedere al Comisiei, legislaţia ungară este contrară dreptului UE, deoarece pune în discuţie independenţa băncii centrale şi a autorităţilor pentru protecţia datelor şi conţine măsuri care afectează sistemul judiciar.

        Drept urmare, Comisia a decis să transmită Ungariei trei scrisori de somare - prima etapă a procedurii privind încălcarea dreptului comunitar - şi să discute cu autorităţile ungare alte câteva aspecte conexe pentru a stabili dacă, în conformitate cu dreptul UE, sunt necesare acţiuni suplimentare, în special cu privire la independenţa sistemului judiciar. Autorităţile ungare au la dispoziţie o lună pentru a răspunde îngrijorărilor exprimate de Comisie.

        Preşedintele José Manuel Barroso a declarat: „În temeiul tratatelor UE, Ungaria, la fel ca toate statele membre, are obligaţia de a garanta independenţa băncii sale centrale naţionale şi a autorităţii pentru protecţia datelor, precum şi tratamentul nediscriminatoriu al judecătorilor săi. Comisia este hotărâtă să ia orice măsuri legale necesare pentru a asigura respectarea legislaţiei Uniunii Europene.”

        Viviane Reding, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisarul UE pentru justiţie, a afirmat: „Încă de când am văzut primele proiecte ale legilor, la începutul lunii decembrie, am semnalat problemele juridice grave legate de posibilele încălcări ale independenţei sistemului judiciar al Ungariei şi ale independenţei autorităţii pentru protecţia datelor. Acum că legile au fost adoptate fără a se lua în considerare problemele juridice semnalate de Comisie, este responsabilitatea Comisiei, în calitate de gardian al tratatelor, să se asigure că legislaţia UE este respectată. Contez pe faptul că autorităţile ungare vor aborda fără întârziere îngrijorările de natură juridică exprimate de Comisie. Numai modificarea efectivă a legislaţiei în cauză sau suspendarea imediată a acesteia va fi în măsură să răspundă îngrijorărilor de natură juridică exprimate de Comisie.”

        Olli Rehn, vicepreţedinte al Comisiei Europene şi comisarul pentru afaceri economice şi monetare şi euro, a declarat: „Independenţa băncilor centrale este una dintre pietrele de temelie ale Tratatului. Guvernele trebuie să se abţină de la a încerca să influenţeze băncile centrale. Noua lege privind banca naţională a Ungariei (MNB) şi anumite prevederi din noua constituţie încalcă aceste principii. Îndemn guvernul ungar să asigure independenţa deplină a băncii centrale. Aceasta implică revizuirea întregii legislaţii relevante, inclusiv a constituţiei. Această chestiune trebuie rezolvată înainte de a putea iniţia negocieri formale privind asistenţa financiară solicitată Uniunii Europene/Fondului Monetar Internaţional.”

Trei temeiuri juridice principale

        Conform noii legislaţii ungare, 274 de judecători (inclusiv judecători de la Curtea Supremă) sunt obligaţi să se pensioneze, ceea ce contravine normelor UE. De asemenea, guvernul primeşte, în ceea ce priveşte autoritatea pentru protecţia datelor, competenţe care contravin tratatelor UE; aceste tratate prevăd independenţa autorităţilor naţionale pentru protecţia datelor [articolul 16 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene/TFUE, articolul 8 alineatul (3) din Carta drepturilor fundamentale] şi independenţa băncii centrale naţionale (articolele 130 şi 127 din TFUE, articolul 14 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene). Banca centrală a Ungariei face parte din Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC), iar guvernatorul băncii centrale a Ungariei este membru al Consiliului General al Băncii Centrale Europene, care este cel de-al treilea organ decizional al BCE.

1) Independenţa băncii centrale naţionale

        Comisia a identificat mai multe încălcări ale legislaţiei primare, în special încălcarea articolului 130 din TFUE, care prevede independenţa băncii centrale, şi a articolului 127 alineatul (4) din TFUE, care prevede obligaţia consultării BCE „cu privire la orice act al Uniunii propus în domeniile care ţin de competenţele sale”.

        Articolul 130 din TFUE prevede că: „Banca Centrală Europeană, băncile centrale naţionale sau membrii organelor lor de decizie nu pot solicita şi nici accepta instrucţiuni din partea instituţiilor, organelor, oficiilor sau agenţiilor Uniunii, a guvernelor statelor membre sau a oricărui alt organism”.

        Articolul 127 alineatul (4) din TFUE prevede că „Banca Centrală Europeană este consultată […] cu privire la orice act al Uniunii propus în domeniile care ţin de competenţele sale”.
În plus, punctul 14.2 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al BCE, precum şi articolul 4 din decizia 98/415/CE a Consiliului privind consultarea BCE nu au fost respectate. Comisia a invitat autorităţile ungare să clarifice un număr de elemente.
Încălcările indicate în scrisoarea de somare privesc atât legea privind MNB („Magyar Nemzeti Bank”), cât şi noua constituţie.

        Conform noii legi privind MNB, ministrul poate participa direct la întrunirile consiliului monetar, ceea ce oferă guvernului posibilitatea de a influenţa MNB din interior. În plus, MNB trebuie să transmită în avans guvernului ordinea de zi a întrunirilor sale, ceea ce îi afectează capacitatea de a organiza discuţii confidenţiale. De asemenea, modificările aduse sistemului de remunerare a guvernatorului sunt aplicabile imediat guvernatorului în funcţie, deşi ar trebui să se aplice doar începând din mandatul următor, pentru a evita utilizarea remuneraţiilor ca mijloc de presiune asupra MNB. În fine, guvernatorul şi membrii consiliului monetar trebuie să depună un jurământ (de loialitate faţă de ţară şi interesele sale), al cărui text este problematic, ţinând cont de faptul că guvernatorul MNB este de asemenea membru al Consiliului General al BCE.

        Comisia are îndoieli cu privire la regulile de revocare a guvernatorului şi a membrilor consiliului monetar, care deschid calea unor eventuale intervenţii politice (chiar Parlamentul poate propune revocarea unui membru al consiliului monetar ) şi abuzuri. Aceasta are de asemenea îndoieli cu privire la modificările numeroase ale cadrului instituţional al MNB, precum creşterea numărului de membri ai consiliului monetar sau posibilitatea creşterii numărului de viceguvernatori fără a ţine în mod corespunzător seama de nevoile MNB.
În plus, o dispoziţie constituţională reglementează posibila comasare a MNB cu autoritatea de supraveghere financiară. Deşi comasarea nu este o problemă în sine, guvernatorul MNB ar deveni un simplu vicepreşedinte al noii instituţii, ceea ce i-ar limita drastic independenţa.

2) Independenţa sistemului judiciar

        Procedura privind încălcarea dreptului comunitar în ceea ce priveşte sistemul judiciar se concentrează pe noua vârstă de pensionare pentru judecători şi procurori şi face referire la decizia Ungariei de a reduce, începând de la 1 ianuarie 2012, vârsta de pensionare obligatorie pentru judecători, procurori şi notari publici de la 70 de ani la 62 de ani (vârsta de pensionare standard).

        Normele UE privind egalitatea de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă (Directiva 2000/78/CE) interzic discriminarea la locul de muncă pe motive de vârstă. În conformitate cu jurisprudenţa Curţii de Justiţie a UE, trebuie să existe o justificare obiectivă şi proporţionată atunci când un guvern decide să reducă vârsta de pensionare pentru un grup de persoane, dar nu şi pentru alte grupuri. Acest principiu a fost afirmat la 13 septembrie 2011, atunci când Curtea a hotărât că faptul de a le interzice piloţilor de linie să lucreze după vârsta de 60 de ani constituie discriminare pe motive de vârstă.

        În cazul Ungariei, Comisia consideră că nu există nici o justificare obiectivă pentru a-i trata pe judecători şi pe procurori altfel decât alte grupuri, în special într-o perioadă în care, în întreaga Europă, vârsta de pensionare nu scade, ci creşte progresiv. Situaţia este cu atât mai contestabilă din punct de vedere juridic cu cât guvernul a comunicat deja Comisiei intenţia sa de a creşte vârsta de pensionare standard la 65 de ani.

        În ceea ce priveşte independenţa sistemului judiciar, Comisia solicită de asemenea Ungariei mai multe informaţii cu privire la noua legislaţie privind organizarea tribunalelor. Conform legii, preşedintele Oficiului Judiciar Naţional nou înfiinţat deţine multiple competenţe privind administrarea operaţională a tribunalelor, resursele umane, bugetul şi alocarea cauzelor. Nu mai există un proces decizional colegial pentru administrarea operaţională a tribunalelor sau alte mecanisme de siguranţă corespunzătoare. În prezent, o singură persoană ia toate deciziile importante legate de sistemul judiciar, inclusiv în ceea ce priveşte numirea judecătorilor. În plus, mandatul fostului preşedinte al Curţii Supreme, care în iunie 2009 a fost ales pentru o perioadă de şase ani, a fost întrerupt înainte de termen, la sfârşitul anului 2011. Pe de altă parte, alţi foşti judecători de la Curtea Supremă îşi continuă mandatul ca judecători în cadrul Curia, instituţie care a înlocuit Curtea Supremă. Comisia aşteaptă de la autorităţile ungare răspunsuri detaliate care să-i permită să decidă dacă sunt necesari noi paşi în procedura privind încălcarea dreptului comunitar.

3) Independenţa autorităţii pentru supravegherea protecţiei datelor

        Cauza privind autoritatea pentru supravegherea protecţiei datelor se referă la recenta decizie a Ungariei de a crea o nouă Agenţie Naţională pentru Protecţia Datelor, care să înlocuiască de la 1 ianuarie 2012 Oficiul Comisarului pentru Protecţia Datelor. Drept urmare, mandatul de şanse ani al comisarului pentru protecţia datelor în funcţie, numit în 2008, se va încheia înainte de termen. Nu există măsuri intermediare până la încheierea, în 2014, a actualului mandat al comisarului. Noile măsuri creează de asemenea posibilitatea ca primul ministru şi preşedintele să îl demită pe noul şef al autorităţii de supraveghere pe motive arbitrare.

        Independenţa autorităţilor pentru supravegherea protecţiei datelor este garantată în temeiul articolului 16 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi al articolului 8 din Carta drepturilor fundamentale. În plus, normele comunitare privind protecţia datelor (Directiva 95/46/CE) prevăd că statele membre au obligaţia de a înfiinţa un organism de supraveghere complet independent, care să monitorizeze aplicarea directivei. Această obligaţie a fost confirmată de Curtea de Justiţie. În hotărârea sa dintr-o cauză privind Germania (C-518/07 din 9 martie 2010), Curtea a subliniat că autorităţile pentru supravegherea protecţiei datelor trebuie să rămână libere de orice influenţă externă, inclusiv influenţa directă sau indirectă a statului. Curtea a stabilit că simplul risc al exercitării unei influenţe politice prin intermediul controlului statului este suficient pentru a împiedica exercitarea independentă a sarcinilor autorităţii de supraveghere.

Context

        În urma îngrijorărilor exprimate, printre alşii, de Consiliul Europei şi de membri ai Parlamentului European, Comisia Europeană s-a angajat, în 2011, să monitorizeze îndeaproape evoluţiile legate de noua constituţie a Ungariei. În ultimele luni, Comisia a menţinut contacte strânse cu autorităţile ungare în ceea ce priveşte elaborarea proiectelor de legi cardinale de punere în aplicare a constituţiei. Comisia şi-a exprimat o serie de îngrijorări cu privire la compatibilitatea acestor legi cu legislaţia UE (a se vedea Memo/12/9). În decembrie, preşedintele Barroso şi vicepreşedinţii Reding şi Rhen au transmis scrisori în care formulau aceste îngrijorări. În plus, vicepreşedintele Kroes a avut repetate contacte cu autorităţile ungare pe parcursul anului 2011. În ianuarie 2011, Comisia a intervenit deja în vederea modificării a patru dispoziţii din legea ungară privind media care nu respectau legislaţia UE.

Persoane de contact:
Pia Ahrenkilde Hansen (+32 2 295 30 70)
Cezary Lewanowicz  (+32 2 298 05 09)
Matthew Newman  (+32 2 296 24 06)
Amadeu Altafaj Tardio  (+32 2 295 26 58)
Mina Andreeva  (+32 2 299 13 82)
Vandna Kalia  (+32 2 299 58 24)

Pagini Utile

• Pagina principală a domnului José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene:

http://ec.europa.eu/president

• Pagina principală a doamnei Viviane Reding, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisarul UE pentru justiţie:

http://ec.europa.eu/reding

• Pagina principală a domnului Olli Rehn, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisarul UE pentru afaceri economice şi euro:

http://ec.europa.eu/commission_2010-2014/rehn/index_en.htm

• Încălcarea dreptului comunitar, întrebări adresate frecvent: MEM0/12/12