Sunt foarte onorat de decizia dumneavoastră unanimă de a mă invita să continui în funcția de președinte al Consiliului European pentru un al doilea mandat.
Accept cu deosebită plăcere. Este un privilegiu să mă aflu în slujba Europei în momente atât de decisive. Este, de asemenea, o mare responsabilitate. Doresc să vă mulțumesc tuturor pentru încrederea pe care mi-o acordați. Consider că acesta este un vot de încredere pentru modul în care am colaborat.
Vă mulțumesc, de asemenea, pentru invitația de a prezida reuniunile la nivel înalt ale zonei euro, pe care o accept. Le sunt deosebit de recunoscător doamnei Helle Thorning-Schmidt și domnului Jean-Claude Juncker pentru consultările pe care le-au desfășurat cu dumneavoastră în cursul ultimelor săptămâni și pentru prezidarea acestei dezbateri, care a condus la realegerea mea.

         Întrucât poziția de președinte permanent al Consiliului European există doar de puțin mai mult de doi ani, vă rog să îmi permiteți, între cele două mandate, să vă împărtășesc câteva gânduri cu privire la acest rol, pe baza experienței mele și a luând în considerare provocările viitoare.

         În mod evident, criza datoriei suverane, care a izbucnit la puțin timp după ce am preluat mandatul, reprezintă punctul de început. Aceasta a dictat cursul activităților noastre și al rolului pe care îl dețin. Am încercat să valorific într-o măsură cât mai mare continuitatea conferită de acest mandat, care ne-a permis să menținem un simț al direcției în aceste vremuri dificile.

         Într-un anumit sens, sarcina mea este să fiu gardianul încrederii prin promovarea înțelegerii reciproce între noi, cei aflați la această masă, conștienți de faptul că datoria noastră comună este de a menține încrederea cetățenilor în Uniune.Privind retrospectiv: când am fost ales prima dată, un coleg m-a întrebat ironic cu ce mă voi ocupa între cele patru reuniuni anuale ale Consiliului European prevăzute în tratat! Cel puțin acum cunoaștem răspunsul la această întrebare... Rolul de președinte permanent a fost influențat în principal de evenimente, de criza datoriei suverane.

         Criza a fost fără precedent, atât în ceea ce privește intensitatea, cât și amploarea. În mijlocul unei furtuni, am fost obligați să ne reparăm nava. Au fost necesare decizii drastice. Am încercat să ajungem la rădăcinile crizei. Am redus cu toții datoria și deficitul în țările noastre. Am sporit competitivitatea economiilor noastre. Ne-am sprijinit reciproc și am rămas uniți. Unii dintre foștii noștri colegi au pus interesul european - și interesul țării lor pe termen lung - mai presus de popularitatea lor la nivel național, chiar cu prețul părăsirii funcției. Curajul și diplomația lor merită stima noastră.

         Pe parcursul acestui proces am conștientizat cât de interdependenți am devenit și desprindem învățăminte în acest sens. Am parcurs un drum lung, de la Grupul operativ privind guvernanța economică, pe care l-am prezidat, la invitația dumneavoastră, acum doi ani, la Tratatul privind pactul fiscal care urmează să fie semnat mâine. Uniunea Europeană este în prezent mult mai bine echipată pentru a face față crizei actuale și pentru a preîntâmpina apariția unor astfel de situații pe viitor.

         În abordarea acestor provocări a trebuit, de asemenea, să adaptăm metodele de lucru ale Uniunii. Sunt convins că aceasta a servit nu numai obiectivului imediat de a domina criza, ci va permite de asemenea Uniunii să își împlinească, în viitor, destinul său politic.

         În calitate de gardian al unității celor 27, am insistat întotdeauna asupra implicării tuturor celor 27 de state membre, chiar și atunci când era vorba doar de cei 17 membri ai zonei euro, și asupra implicării tuturor instituțiilor. Obiectivul meu este de a conveni asupra unor decizii pe care să le putem sprijini cu toții și pe care să le putem apăra în statele noastre membre. Pentru aceasta este nevoie de timp și, chiar mai important, de încredere.

         Am depus eforturi pentru a stabili relații bazate pe încredere cu fiecare dintre dumneavoastră și, de asemenea, în capitalele dumneavoastră, cu actorii instituționali din Bruxelles, în special cu președintele Comisiei, precum și cu partenerii noștri din întreaga lume.

         În calitate de președinte, consider că este de datoria mea să permit Consiliului European să își exercite rolul în stabilirea orientărilor și priorităților politice generale ale Uniunii, impulsionând activitatea noastră, facilitând coeziunea și consensul, precum și asigurând, la nivelul nostru, reprezentarea externă a Uniunii, spre exemplu, în cadrul G8 și G20.

         În cadrul celui de al doilea mandat, intenționez să rămân consecvent stilului și metodelor mele de lucru. Am acționat întotdeauna în spiritul tratatului și voi continua să procedez la fel și în viitor. După cum știți, sunt, mai presus de toate, o persoană orientată spre rezultate.Voi valorifica continuitatea conferită de acest mandat pentru a mă asigura că deciziile adoptate la această masă vor oferi rezultate și că noi toți răspundem angajamentelor individuale și colective asumate.

         Privind către viitor, cred că nu va fi o surpriză pentru nimeni că economia va continua să fie principala mea prioritate. Economia noastră este colacul de salvare. Fără o bază economică solidă modelele noastre sociale și statele bunăstării se află în pericol, iar noi nu putem juca un rol pe scena internațională.

         Culegem deja primele rezultate ale activității noastre de stabilizare a zonei euro, de exemplu în ceea ce privește rate ale dobânzii mai scăzute. Dar se impun eforturi mai mari. Împreună trebuie să aducem Europa pe calea creșterii structurale și a creării de locuri de muncă. Trebuie să exploatăm întregul potențial al marii noastre piețe. Trebuie să utilizăm bugetul central al UE pentru a stimula competitivitatea și ocuparea forței de muncă. Trebuie să investim în inovare, în educație și în tehnologia ecologică, în special în momentul reducerii deficitelor.

         Trebuie să asigurăm o perspectivă pozitivă pentru locurile de muncă și prosperitate, într-un cadru de echitate și justiție. Trebuie să îi convingem pe cetățenii europeni că sacrificiile pe care le-au făcut în acești ani de criză nu au fost inutile, că sacrificiile au dat roade și că, în cele din urmă, zona euro devine mai puternică: aceasta trebuie să fie principala noastră preocupare. Este singura noastră modalitate de a câștiga mințile și inimile cetățenilor europeni.

         Nu trebuie să permitem ca o asemenea criză să se mai repete vreodată. Îndeplinirea acestui obiectiv trebuie să fie moștenirea pe care o lăsăm în urma noastră.Cuvântul „Europa” reprezintă de mult timp un semn de speranță și a întruchipat pacea și prosperitatea. În perioada de criză, această ecuație a fost pusă la încercare. Împreună ne revine rolul de a transforma Europa din nou într-un simbol al speranței și al unui viitor mai bun pentru noi toți.

         Să nu uităm că, printr-o prosperitate și stabilitate fără egal, continentul nostru își menține întreaga forță de atracție. Croația va adera în curând la Uniune, iar Serbia a luat decizii curajoase pentru a dobândi statutul de țară candidată. Țin foarte mult la vocația europeană a țărilor din Balcanii de Vest. Fără a exagera mijloacele pe care le avem la dispoziție, trebuie să acționăm în mod unit, ori de câte ori se află în joc interesele și valorile noastre, în special valorile democratice, în primul rând în vecinătatea noastră. De aici pornește credibilitatea noastră.

         Evenimentele din cadrul „Primăverii arabe” arată că aceste aspirații sunt împărtășite în întreaga lume. Acțiunea decisivă a Europei în Libia a demonstrat modul în care putem aduce o schimbare. În zone confruntate cu tensiuni și tulburări, cum sunt Siria și Iran, cele 27 de state membre acționează în mod unit și chiar preiau comanda. Și în aceste situații, Europa trebuie să rămână un simbol al speranței.

         Continuarea activității pentru Europa, în acest moment decisiv, este un privilegiu. Unele voci spun că această criză subminează Uniunea noastră. În jurul acestei mese, văd cu totul altceva: simțul responsabilității comune și hotărârea politică de a ne continua drumul împreună.

         Știu că îmi împărtășiți convingerea profundă că moneda euro și Uniunea sunt proiecte ireversibile. Aceste proiecte sprijină și întruchipează idealurile unui continent pașnic, prosper și democratic. Este de datoria noastră să continuăm acest efort istoric.

Dirk De Backer - Purtător de cuvânt al Președintelui - (             +32 (0)2 281 9768       -            +32 (0)497 59 99 19      
Jesús Carmona - Purtător de cuvânt adjunct al Președintelui - (             +32 (0)2 281 9548       / 5150 -             +32 (0)475 65 32 15      
press.president@consilium.europa.eu .

Pagini Utile

• Pagina de internet a Consiliului European:http://www.consilium.europa.eu/