Tratatul de la Lisabona a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009. Acest eveniment a fost marcat de o ceremonie care a avut loc în Lisabona, organizată în comun de către guvernul portughez, președinția suedeză și Comisia Europeană. Comisia are convingerea că noul tratat oferă noi avantaje semnificative pentru cetățeni și că acesta va soluționa problema instituțională pentru viitorul apropiat. Acest lucru va permite Uniunii Europene să se concentreze deplin pe gestionarea unei ieșiri fără obstacole din criza economică și financiară și să avanseze strategia privind o creștere mai ecologică pentru anul 2020.

        Președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a declarat: „Tratatul de la Lisabona pune cetățenii în centrul proiectului european. Mă bucur că, în prezent, beneficiem de instituțiile adecvate care pot să acționeze și de o perioadă de stabilitate, astfel încât ne putem concentra întreaga energie pe realizarea a ceea ce este important pentru cetățenii noștri”.

        Tratatul de la Lisabona modifică tratatele în vigoare privind UE și CE, fără să le substituie. Acesta va conferi Uniunii cadrul legislativ și instrumentele necesare pentru a face față provocărilor viitoare și pentru a răspunde cerințelor cetățenilor.

        Tratatul de la Lisabona va asigura că cetățenii europeni au un cuvânt de spus în domeniul afacerilor europene și că drepturile lor fundamentale sunt consacrate într-o cartă. UE va fi mai bine pregătită să răspundă așteptărilor în domeniul energiei, schimbărilor climatice, criminalității transfrontaliere și imigrației. De asemenea, UE va fi în măsură să se exprime cu mai multă fermitate pe scena internațională.

Tratatul aduce îmbunătă țiri esențiale, printre care:

• o Uniune mai democratică, mai deschisă și mai responsabilă - de acum înainte, Parlamentul European și parlamentele naționale vor avea o contribuție mult mai mare la procesul decizional al Uniunii Europene, iar cetățenii vor avea dreptul să fie informați cu privire la deciziile adoptate de miniștri la nivelul UE. Toți cetățenii europeni vor avea posibilitatea de a influența propunerile legislative ale UE;
• o Uniune mai eficientă – datorită unor instituții eficace și simplificate, inclusiv printr-un proces decizional mai rapid și mai coerent în chestiuni privind respectarea legii și a ordinii publice, menit să confere Uniunii Europene o mai mare capacitate de a combate criminalitatea, terorismul și traficul de ființe umane;

• mai multe drepturi pentru europeni – valorile și obiectivele Uniunii Europene vor fi stabilite mai clar ca niciodată. De asemenea, Carta Drepturilor Fundamentale va beneficia de același statut juridic ca și tratatele;
• un actor global mai proeminent – au fost create posturi noi în vederea unei mai mari coerențe între diferitele sectoare ale politicii sale externe, cum ar fi diplomația, securitatea, comerțul și ajutorul umanitar.

        Aceste îmbunătățiri îi asigură Uniunii Europene capacitatea de a produce schimbarea, de a oferi mai multă siguranță și prosperitate cetățenilor europeni, de a le crea oportunități pentru ca aceștia să poată modela globalizarea.

10 exemple de beneficii pentru cetățenii europeni

• dreptul cetățenilor de a solicita Comisiei să propună o nouă inițiativă („inițiativa cetățenilor europeni”);
• o mai bună protecție pentru cetățeni datorită noului statut conferit Cartei Drepturilor Fundamentale;
• protecție diplomatică și consulară pentru toți cetățenii UE atunci când călătoresc și locuiesc în străinătate;
• asistență reciprocă pentru combaterea calamităților produse pe teritoriul Uniunii, atât naturale cât și provocate de om, cum ar fi inundațiile și incendiile forestiere;
• noi posibilități de a aborda efectele transfrontaliere ale politicii energetice și protecția civilă, de a combate amenințările transfrontaliere grave la adresa sănătății;
• acțiunea comună menită să anihileze grupurile infracționale care fac trafic transfrontalier de persoane;
• stabilirea de norme comune prin care să se evite jonglarea cu cererile de azil („asylum shopping”) atunci când se introduc cereri multiple de azil în state membre diferite;
• combaterea terorismului prin înghețarea activelor;
• o abordare mai democratică a procesului decizional al UE (rolul consolidat al Parlamentului European și al parlamentelor naționale);
• capacitatea de a oferi țărilor terțe un ajutor financiar de urgență.

Momente importante privind Tratatul de la Lisabona:

• iunie 2007: mandatul Consiliului European cu privire la o Conferință interguvernamentală având drept obiectiv modificarea tratatelor existente;
• iulie-octombrie 2007: Conferința interguvernamentală;
• aprobarea tratatului convenit la reuniunea informală a Consiliului European din 18-19 octombrie 2007;

• 12 decembrie 2007: proclamarea Cartei Drepturilor Fundamentale de către președinții Parlamentului European (PE), Consiliului și Comisiei;
• 13 decembrie 2007: semnarea noului Tratat de la Lisabona;
• decembrie 2007 - noiembrie 2009: proceduri de ratificare în cele 27 de state membre;
• 1 decembrie 2009: intrarea în vigoare a tratatului.

O copie a Tratatului de la Lisabona este disponibilă pe site-ul internet http://europa.eu/lisbon_treaty