Cetăţenii se aşteaptă să beneficieze de aceleaşi drepturi şi de acelaşi nivel de securitate în întreg spaţiul Uniunii Europene.Crearea unui spaţiu unic de justiţie şi securitate pentru 500 de milioane de europeni reprezintă prioritatea principală a Comisiei Europene pentru următorii cinci ani.Astăzi, Comisia a prezentat acţiuni concrete - cu un calendar bine stabilit - în vederea promovării posibilităţii cetăţenilor de a munci, a călători şi a studia în afara graniţelor ţărilor lor.Propunerile vor întări securitatea cetăţenilor printr-o cooperare judiciară mai bună şi printr-o mai mare solidaritate având la bază o politică comună în materie de imigraţie şi azil. Întreprinderile vor beneficia, de asemenea, de reducerea birocraţiei şi de o mai mare certitudine juridică în tranzacţiile transfrontaliere. Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona la 1 decembrie 2009, UE deţine acum instrumentele care îi permit introducerea unui nou echilibru în politicile sale, în scopul consolidării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor Europei.

        „Cetăţenilor UE nu ar trebui să le fie obstrucţionat accesul la justiţie atunci când îşi părăsesc ţara. Doresc ca cetăţenii să aibă încrederea că UE le poate proteja drepturile atunci când sunt în străinătate, în contextul întemeierii unei familii, al planificării pensionării, al soluţionării unui litigiu contractual sau al demersurilor în urma unui accident de maşină”, a declarat vicepreşedintele Viviane Reding, comisar european pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie.„Aceste propuneri ambiţioase vor îndepărta obstacolele birocratice care la ora actuală îngreunează viaţa de zi cu zi a cetăţenilor şi presupun cheltuieli suplimentare şi incertitudine juridică pentru întreprinderile noastre. Mă bucură perspectiva de a lucra la aceste măsuri împreună cu Parlamentul European, parlamentele şi guvernele naţionale, precum şi cu cetăţenii înşişi.”

        Comisarul european pentru afaceri interne al UE, Cecilia Malmström, a declarat: „Programul stabilit la Stockholm reprezintă o foaie de parcurs către o Europă liberă şi sigură. Întrucât libertatea şi securitatea sunt importante pentru cetăţenii europeni, acest program reprezintă, de asemenea, o oportunitate pentru Europa de a fi mai aproape de cetăţenii săi. De aceea vom propune, printre altele, un sistem intrare - ieşire pentru spaţiul Schengen, astfel încât oamenii să poată traversa frontierele cu mai puţină birocraţie, beneficiind, totuşi, de mai multă securitate. Vom introduce, de asemenea, instrumente pentru a combate cu mai multă eficacitate criminalitatea organizată şi vom folosi noile dispoziţii ale Tratatului de la Lisabona pentru a incrimina atacurile informatice şi furtul de identitate pe internet. Scopul meu este ,de asemenea, crearea unui sistem comun în domeniul imigraţiei şi azilului, bazat pe solidaritate.”

        Liderii europeni au aprobat în decembrie anul trecut 170 de iniţiative cunoscute drept Programul de la Stockholm. Măsurile urmăresc crearea unui spaţiu european autentic al libertăţii, securităţii şi justiţiei în următorii cinci ani. Comisia a transpus acum aceste obiective politice într-un plan de acţiune pentru perioada 2010-2014.

În domeniul justiţiei, drepturilor fundamentale şi cetăţeniei, planul include următoarele propuneri:

• îmbunătăţirea protecţiei datelor cetăţenilor în toate politicile UE – inclusiv asigurarea respectării legii şi prevenirea infracţiunilor – şi în relaţiile cu partenerii internaţionali. Directiva din 1995 privind protecţia datelor în cadrul UE va fi modernizată pentru a răspunde noilor provocări tehnologice;.
  
• consolidarea drepturilor acuzaţilor, în cursul procedurii penale, de a beneficia de un proces corect prin propuneri referitoare la informarea cu privire la acuzaţie, la furnizarea de consultanţă juridică, la comunicarea cu rudele acestora şi la asigurarea unor măsuri speciale de protecţie în cazul persoanelor vulnerabile;
  
• eliminarea birocraţiei pentru cetăţeni şi întreprinderi prin asigurarea recunoaşterii transfrontaliere a hotărârilor judecătoreşti şi a documentelor civile, fără proceduri greoaie sau cheltuieli excesive;
  
• simplificarea recuperării transfrontaliere a creanţelor şi a soluţionării alternative a litigiilor. La ora actuală întreprinderile recuperează doar 37% din creanţele transfrontaliere;
  
• promovarea comerţului on-line oferind societăţilor o legislaţie europeană în materie de contracte cu titlu facultativ; în 2008 doar 7% din tranzacţiile de pe internet din Europa au avut caracter transfrontalier;
  
• creşterea protecţiei cetăţenilor care călătoresc în străinătate pe teritoriul UE atunci când rezervă un pachet turistic sau depun o cerere în urma unui accident rutier.Pentru călătoriile în afara UE, cetăţenii vor beneficia de o protecţie consulară mai bună.
  

În domeniul afacerilor interne, planul include următoarele propuneri:

• stabilirea unei strategii de securitate detaliate în vederea consolidării cooperării în ceea ce priveşte asigurarea respectării legii, protecţia civilă, precum şi gestionarea dezastrelor şi a frontierelor;
  
• negocierea unui acord pe termen lung cu SUA privind prelucrarea şi transferul datelor de mesagerie financiară în scopul combaterii terorismului (Programul SUA de urmărire a finanţărilor în scopuri teroriste - TFTP);
  
• analizarea unor demersuri ale UE în vederea utilizării datelor registrului cu numele pasagerilor (EU -PNR) în scopul asigurării respectării aplicării legii şi crearea unui cadru european pentru comunicarea datelor PNR ţărilor terţe;
  
• protejarea cetăţenilor europeni de criminalitatea informatică prin incriminarea furtului de identitate, precum şi a software-ului ostil utilizat pentru a ataca sistemele informatice, şi prin întărirea securităţii frontierelor prin instituirea unui sistem de intrare-ieşire;
  
• evaluarea şi, dacă este necesar, modificarea directivei privind păstrarea datelor;
  
• clarificarea condiţiilor de intrare şi şedere pentru resortisanţii ţărilor terţe în scopul ocupării unorlocuri de muncă sezoniere, precum şi al detaşărilor în cadrul unei societăţi; introducerea unui sistem comun UE de acordare a azilului şi promovarea solidarităţii între statele membre.

Istoricul dosarului

        Consiliul European din 10-11 decembrie 2009 a adoptat Programul de la Stockholm, un plan detaliat al politicilor UE în materie de justiţie şi securitate pentru 2010-2014.

        Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona la 1 decembrie 2009, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene devine obligatorie din punct de vedere juridic pentru instituţiile UE şi pentru statele membre atunci când acestea acţionează în sfera de aplicare a dreptului UE. În plus, majoritatea normelor şi politicilor în materie de justiţie şi afaceri interne vor fi propuse de Comisie şi aprobate atât de Parlamentul European, cât şi de Consiliu, acesta din urmă votând cu majoritate calificată în loc de unanimitate, ceea ce va eficientiza procesul decizional.

• Comunicarea Comisiei Europene

        Comunicarea publicată astazi poate fi descărcată de aici [170 KB] .

• Conferinţa de presă susţinută de vicepreşedintele Reding şi comisarul Malmström

        Înregistrarea conferinţei de presă susţinute de vicepreşedintele Comisiai Europene Viviane Reding (justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie) şi de comisarul Cecilia Malmström (afaceri interne) este disponibilă pe pagina de internet a EbS.

• Informaţii suplimentare

http://ec.europa.eu/justice_home/news/intro/news_intro_en.htm

http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=MEMO/10/139&format=HTML&aged=0&language=EN&guiLanguage=en