Un grup european la nivel înalt, creat pentru a oferi consultanţă Comisiei Europene în ceea ce priveşte funcţionarea Programului comun AAL („Ambient Assisted Living” - Asistenţă pentru autonomie la domiciliu) a lansat o consultare în cadrul căreia cetăţenii, companiile şi cercetătorii sunt invitaţi să-şi împărtăşească ideile privind cele mai bune modalităţi de utilizare a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) pentru a oferi cetăţenilor europeni în vârstă mai multă autonomie şi, în termeni mai generali, pentru a stabili noi moduri de a pune serviciile TIC în slujba celor mai vulnerabili membri ai societăţii.Grupul este condus de fostul comisar european Meglena Kuneva.Consultarea publică este primul pas în direcţia îndeplinirii obiectivului stabilit în Agenda digitală de dublare, până în 2015, a numărului de persoane în vârstă care duc o viaţă autonomă (a se vedea IP/10/581).  Consultarea se va desfăşura până la data de 1 iulie 2010.

        Neelie Kroes, comisarul pentru Agenda digitală, a declarat:„Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor are un potenţial extraordinar de a ameliora, în mod foarte concret, calitatea vieţii şi a sănătăţii persoanelor în vârstă şi a altor membri vulnerabili ai societăţii.Aceste aplicaţii reprezintă o parte importantă a Agendei digitale pentru Europa.Încurajez de aceea utilizatorii, cercetătorii şi companiile să ne comunice opiniile lor privind cele mai bune modalităţi de a îmbunătăţi Programul comun de asistenţă pentru autonomie la domiciliu.”  

        Obiectivul Programului comun de asistenţă pentru autonomie la domiciliu, care implică atât Comisia Europeană, cât şi statele membre ale UE, este să garanteze că utilizarea tehnologiilor TIC va permite o autonomie sporită şi o viaţă mai demnă pentru persoanele de vârsta a treia care sunt izolate din punct de vedere social, vulnerabile, suferă de afecţiuni cronice sau sunt purtătoare de handicap. Totodată, programul dezvoltă inter alia noi soluţii de abordare a acestor probleme (de exemplu prevenirea căzăturilor şi sprijinul acordat bolnavilor afectaţi de demenţă). Aceste aplicaţii ameliorează calitatea vieţii persoanelor vulnerabile şi a celor în vârstă, menţin costurile serviciilor de asistenţă medicală şi socială la un nivel scăzut şi deschid noi oportunităţi de piaţă pentru industria şi furnizorii de servicii din UE.

        Printre exemplele de proiecte de cercetare privind asistenţa pentru autonomie la domiciliu se numără roboţii sociali pentru îngrijirea persoanelor în vârstă (eldercare social robots) care pot oferi asistenţă în realizarea unor activităţi zilnice, cum ar fi ridicarea de obiecte, gătitul sau declanşarea unei alarme în cazul în care o cameră video încorporată înregistrează căderea unei persoane.

        Un alt exemplu este un ambient de tipul „locuinţei inteligente” ('smart home' environment), în care camere video „inteligente” interpretează activităţile persoanelor şi pot comunica schimbările intervenite în comportamentul acestora unor centre de urgenţă.Cercetarea avansată lucrează la dezvoltarea de exoschelete controlate de creier, echipamente externe care răspund impulsurilor nervoase ale nervilor din picioare, redând mobilitatea persoanelor vulnerabile.

        Sectorul public şi cel privat din Europa investesc la ora actuală peste un miliard de euro în cercetare şi inovare pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor în vârstă:circa 600 de milioane de euro în Programul comun AAL , circa 400 de milioane de euro în programul-cadru de cercetare al UE şi peste 50 de milioane de euro până în prezent în programul UE de sprijinire a politicii TIC.  Iniţiativa AAL vizează de asemenea întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-urile) inovatoare, care reprezintă aproximativ 40 % din participanţii la Programul comun AAL.

        Programul comun AAL reuneşte 20 de state membre (Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, România, Slovenia, Spania, Suedia, Țările de Jos şi Ungaria), trei state asociate (Elveţia, Israel şi Norvegia) şi Comisia Europeană.Programul sprijină soluţii care pot fi lansate pe piaţă în termen de doi până la trei ani şi care pot deveni viabile din punct de vedere comercial.Aceasta creează noi oportunităţi de afaceri şi se traduce prin economii uriaşe în privinţa costurilor asistenţei sociale şi medicale.De exemplu, soluţiile de asistenţă la distanţă (telecare) pot reduce costurile asistenţei la domiciliu cu până la 30 %.

Context

        Participarea Comisiei la Programul de asistenţă pentru autonomie la domiciliu are la bază planul de acţiune din 2007 „A îmbătrâni frumos în societatea informaţională” (a se vedea IP/07/831).
        Scopul acestuia este întărirea cooperării în materie de cercetare între statele membre cu ajutorul unei finanţări corespunzătoare din partea UE.

        Evaluarea intermediară aflată în desfăşurare la ora actuală este o cerinţă legală care decurge din Decizia Parlamentului European şi a Consiliului din 9 iulie 2008. Comisia va comunica concluziile evaluării intermediare şi observaţiile sale Parlamentului European şi Consiliului până la sfârşitul lui 2010.

Consultarea publică este disponibilă la adresa:
http://ec.europa.eu/information_society/activities/einclusion/research/aal/interim_review/index_en.htm 

Acţiuni ale CE pentru „A îmbătrâni frumos în societatea informaţională”:
http://ec.europa.eu/information_society/activities/einclusion/policy/ageing/action_plan/index_en.htm

Programul comun AAL: www.aal-europe.eu.

Strategia Europa 2020: http://ec.europa.eu/eu2020/index_en.htm

Agenda digitală pentru Europa:
http://ec.europa.eu/information_society/digital-agenda/index_en.htm

Privire de ansamblu asupra proiectelor sprijinite de PC AAD:
http://www.aal-europe.eu/Published/pr-docs/flyer-aal-call-1-projects