Comisia Europeană a aprobat o propunere de regulament al Consiliului privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de huilă generatoare de pierderi din UE până la 15 octombrie 2014. Acordarea oricărui ajutor nou de operare sectorului va fi condiţionată de prezentarea unui plan de închidere a minelor generatoare de pierderi. Statele membre vizate vor putea acorda asistenţă pentru consilierea şi reconversia profesională a lucrătorilor afectaţi de această măsură, precum şi pentru asigurarea faptului că exploatările miniere sunt curăţate în mod adecvat şi sunt sigure.

        „Obiectivul propunerii este de a asigura închiderea definitivă a minelor necompetitive până la 15 octombrie 2014. Nu ar trebui să existe îndoieli în legătură cu acest aspect. Întreprinderile trebuie să fie viabile fără subvenţii. Aceasta este o chestiune de corectitudine faţă de concurenţii care funcţionează fără ajutor de stat. De asemenea, acest lucru este în interesul contribuabililor şi al finanţelor publice, care sunt supuse unor constrângeri importante. Comisia va permite acordarea de ajutor de operare numai întreprinderilor miniere care au un plan de închidere, iar subvenţiile ar trebui îndreptate din ce în ce mai mult către susţinerea costurilor sociale şi de mediu ale acestei măsuri”, a declarat Joaquín Almunia, vicepreşedinte al Comisiei şi comisar pentru politica de concurenţă. Acesta a adăugat: „Energia curată, obţinută din surse regenerabile, reprezintă calea de urmat, dar nu putem ignora consecinţele economice şi sociale nefaste la nivel regional, care ar rezulta dintr-o închidere bruscă a minelor generatoare de pierderi în această perioadă de creştere încetinită sau de stagnare şi de şomaj ridicat”.

        Comisia Europeană a adoptat o propunere de regulament al Consiliului care ar permite statelor membre vizate să acorde ajutor de operare minelor de cărbune numai în contextul unui plan de închidere definitivă, a cărui punere în aplicare să fie strict monitorizată. Conform propunerii de regulament, subvenţiile de operare ar trebui să descrească în mod clar în timp, cu o reducere de cel puţin 33% pe o perioadă de 15 luni, iar, în cazul în care mina generatoare de pierderi nu ar fi închisă până la 15 octombrie 2014, beneficiarul ar trebui să ramburseze aceste subvenţii statului. Acordarea oricărui ajutor pentru închidere ar trebui condiţionată de prezentarea de către statul membru a unui plan cu măsuri adecvate, de exemplu în domeniul eficienţei energetice, al energiei din surse regenerabile sau al captării şi stocării dioxidului de carbon, în vederea diminuării impactului negativ asupra mediului al ajutorului pentru cărbune.

Regulamentul propus se adresează Consiliului de Miniştri al UE.

        Obiectivul propunerii este de a stopa acordarea de subvenţii de operare minelor necompetitive, aşa cum s-a procedat şi în cazul sectorului construcţiilor navale şi siderurgic. Astfel, orice subvenţii de stat ar trebui îndreptate din ce în ce mai mult către acoperirea consecinţelor sociale şi de mediu ale închiderii acestor mine generatoare de pierderi. Propunerea de regulament vizează huila. Lignitul este o altă formă de cărbune, care nu poate primi subvenţii de operare.

        În UE, producţia de huilă este redusă în comparaţie cu cererea şi este în scădere (147 de milioane de tone în 2008 sau 2,5% din producţia la nivel mondial). UE depinde de importuri pentru mai mult de jumătate din cărbunele utilizat în centralele electrice pe bază de cărbune.

        Ajutorul total acordat sectorului huilei a fost redus la jumătate, de la 6,4 miliarde € în 2003 la 2,9 miliarde € în 2008. În aceeaşi perioadă, ajutorul pentru producţie a scăzut cu 62%, ajungând la 1 288 de milioane, deoarece un procent mai ridicat şi în creştere este direcţionat către acoperirea costurilor sociale şi de mediu ale închiderilor de mine (a se vede tabelul de mai jos).
        Propunerea de regulament ar continua să ofere statelor membre un cadru juridic comun care să permită acoperirea costurilor de consiliere şi reconversie profesională a lucrătorilor din minele generatoare de pierderi, a costurilor pensionării anticipate pentru cei care nu vor mai face parte din populaţia activă, precum şi a impactului asupra sectoarelor conexe, cum ar fi tehnologia minieră, geologia sau tehnologiile de mediu. Costurilor sociale li se adaugă, de asemenea, costurile de mediu generate de curăţarea exploatărilor miniere, de evacuarea apelor uzate, de lucrările de siguranţă în subteran şi de alte costuri de reabilitare.

        Interzicerea ajutorului de operare începând cu sfârşitul anului 2010, când expiră regulamentul în vigoare, ar avea consecinţe sociale şi economice nefaste pentru o serie de regiuni în care ocuparea forţei de muncă în mine de cărbuni este încă importantă, într-o perioadă în care ţările sunt încă în recesiune sau tocmai ce ies din recesiune. De asemenea, această măsură ar putea conduce la o creştere a emisiilor responsabile de încălzirea climatică, deoarece mai mult cărbune ar trebui transportat din afara UE pentru a compensa scăderea în producţia europeană.

        Sectorul oferă locuri de muncă pentru un număr de aproximativ 100 000 de oameni din Europa: 42 000 în sectorul cărbunelui și peste 55 000 în sectoarele conexe. Minele care se bazează pe subvenţii de operare sunt situate mai ales, dar nu exclusiv, în regiunea Ruhr din Germania, în nord-vestul Spaniei și în Valea Jiului din România. Peste 40% din producţia de electricitate a Germaniei este obţinută prin arderea cărbunelui, din care aproximativ jumătate este huilă. De asemenea, proporţia cărbunelui în producţia de electricitate în România este de aproximativ 40%, din care majoritatea este huilă. În Spania, proporţia este de aproximativ 25%, majoritatea fiind, de asemenea, huilă.

        UE se orientează rapid către energii mai curate și din surse regenerabile, obiectiv în privinţa căruia ocupă o poziţie de prim-plan la nivel mondial, din motive legate atât de mediu, cât și de securitatea aprovizionării. Din raportul publicat recent de Centrul Comun de Cercetare European (a se vedea IP/10/886 din 5 iulie) rezultă că energia din surse regenerabile (energia hidroelectrică, urmată de energia eoliană, energia obţinută din biomasă și energia solară) a reprezentat 62% din capacitatea de generare de energie electrică nouă, instalată în UE în 2009, în creștere faţă de 57% în 2008. În cazul în care ritmul actual se menţine, aproximativ 35-40% din electricitatea totală consumată în UE ar proveni din surse regenerabile, cu mult peste obiectivul de 20% pe care UE și l-a fixat. În prezent, procentele sunt de 15,4 % și, respectiv 20,6 % în Germania și Spania.

Context

        Regulamentul (CE) nr. 1407/2002 al Consiliului din 23 iulie 2002 privind ajutorul de stat pentru industria cărbunelui expiră la 31 decembrie 2010.

        Polonia furnizează mai mult de jumătate din producţia de huilă a UE, în timp ce cealaltă jumătate este produsă în principal în Germania, Regatul Unit, Republica Cehă și Spania. China, Statele Unite, India, Australia și Rusia sunt producătorii principali la nivel mondial, China producând 2 761 Mt pe an (47% din producţia mondială), Statele Unite 1 006 Mt (17%), iar Rusia 247 Mt (4%). UE importă 180 Mt de huilă, în principal din Rusia (30%), Columbia (17,8%), Africa de Sud (15,9%) și Statele Unite (12,8%).