"Stimate domnule preşedinte Buzek,

        În urmă cu un an, am prezentat Parlamentului European orientările mele politice pentru următorii cinci ani şi am propus instituirea unei relaţii speciale între Parlament şi Comisie.  Mă bucur să constat că, în cele câteva luni de când actualul Colegiu al comisarilor şi-a început mandatul, am fost în măsură să dăm un sens politic şi practic acestei abordări.  În special, era important să încheiem rapid noul acord-cadru, astfel încât să existe un cadru clar şi definit de comun acord pentru relaţiile dintre instituţiile noastre. 

        După cum ştiţi, acest acord-cadru aduce schimbări importante modului în care Comisia îşi adoptă programul de lucru. Acordul prevede că adoptarea programului de lucru va fi precedată de discuţii între instituţiile noastre privind priorităţile politice ale Uniunii. De asemenea, include prevederea conform căreia preşedintele Comisiei va ţine un discurs în plenul Parlamentului European cu privire la starea Uniunii Europene.  În paralel cu acest discurs, doresc să vă pun la dispoziţie o prezentare generală a principalelor elemente care stau la baza elaborării programului de lucru al Comisiei. Aceasta ar trebui să contribuie la schimbul de opinii între Comisie şi Parlament, care va sprijini Comisia în finalizarea programului său de lucru pentru 2011 până la sfârşitul lunii octombrie, astfel cum este prevăzut în acordul-cadru.

        După cum veţi constata din cuprinsul acestei scrisori, accentul va fi pus pe chestiunile economice pentru restul anului 2010 şi pe cele cuprinse în următorul program de lucru al Comisiei. Aceasta reflectă prioritatea acordată în continuare combaterii crizei economice.  Vom prezenta propuneri şi vom dezvolta politici care au ca scop îmbunătăţirea economiei UE şi, de asemenea, vom înainta propuneri care să contribuie la stimularea creşterii durabile şi la crearea de noi locuri de muncă.  Toate aceste măsuri ar trebui să dea speranţe cetăţenilor de pe tot cuprinsul UE şi să demonstreze adevărata valoare adăugată a acţiunilor la nivelul UE. Sperăm că vom putea obţine acordul Parlamentului European şi al Consiliului în vederea programării unor negocieri „urgente” privind anumite propuneri-cheie care au un rol esenţial pentru redresarea economică şi crearea de locuri de muncă. Aceasta va demonstra modul în care sistemul nostru de luare a deciziilor este capabil să răspundă anumitor necesităţi şi urgenţe specifice.
        În cele ce urmează, am grupat elementele principale pe care le analizăm în vederea includerii în viitorul nostru program de lucru în următoarele capitole:

Guvernanţa economică şi reglementarea serviciilor financiare

        Comisia a prezentat opinii care au fixat cadrul dezbaterii privind consolidarea guvernanţei politicii economice în UE şi în zona euro. Elementul de bază al acestui proces îl reprezintă o supraveghere sporită a politicilor fiscale, a politicilor macroeconomice şi a reformelor structurale,  care ar trebui susţinută de mecanisme stricte de punere în aplicare, în vederea prevenirii şi corectării exceselor care ar putea pune în pericol creşterea şi stabilitatea noastră financiară comună.
        Comisia a acţionat rapid în vederea implementării modificărilor necesare aduse „codului de conduită” privind Pactul de stabilitate şi de creştere şi va continua să acţioneze în ceea ce priveşte măsurile care ţin de competenţa directă a acesteia. Vom prezenta propuneri legislative în acest sens la sfârşitul lunii septembrie. Se va avea în vedere, cu certitudine, includerea acestor propuneri în cadrul unui acord interinstituţional de programare în vederea „urgentării” procesului de examinare şi adoptare a textelor.   
        Parlamentul European este angajat în mod activ în procesul de codecizie privind noul cadru de reglementare referitor la sectorul serviciilor financiare al UE. După cum s-a stabilit în luna iunie, Comisia îşi va finaliza programul de reformă financiară prin prezentarea unor propuneri suplimentare, inclusiv un set de instrumente de gestionare a crizelor, care să contribuie la prevenirea şi soluţionarea aspectelor legate de falimentul băncilor, o transparenţă îmbunătăţită a pieţelor, sancţiuni împotriva abuzului de piaţă, consolidarea în continuare a normelor privind capitalul bancar şi iniţiative privind îmbunătăţirea guvernanţei corporatiste în sectorul financiar. În zilele următoare, vom prezenta propuneri legislative în vederea asigurării transparenţei şi securităţii pe piaţa instrumentelor financiare derivate şi a abordării chestiunilor privind vânzarea în lipsă fără prevalidare, inclusiv swap-urile pe risc de credit. Majoritatea propunerilor menţionate vor fi adoptate de către Comisie în această toamnă, iar restul la începutul anului viitor, asigurându-ne astfel că ne vom respecta angajamentele internaţionale luate în cadrul G-20. Dorim să colaborăm strâns cu Parlamentul în vederea accelerării deciziilor cu privire la aceste propuneri.

Programul de lucru pentru anul 2011 va include:

-       continuarea acţiunilor în vederea completării şi finalizării unui nou cadru privind guvernanţa economică, inclusiv propuneri legislative;
-       adoptarea ultimelor măsuri în vederea finalizării reformei cuprinzătoare a sistemului financiar european: revizuirea Directivei privind pieţele instrumentelor financiare (MiFID); normele organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare privind depozitarea şi remunerarea; legislaţia privind pachetele de produse de investiţii cu amănuntul; noi modificări suplimentare ale Regulamentului privind agenţiile de rating de credit; legislaţie privind gestionarea crizelor şi fondurile destinate soluţionării situaţiilor de criză bancară; legislaţie privind guvernanţa corporatistă. De asemenea, Comisia va lua măsuri în urma concluziilor la care se va ajunge în această toamnă, în domenii precum impozitarea în sectorul financiar.

Europa 2020 – o strategie de creştere a UE

        Propunerile Comisiei privind o nouă strategie de creştere a UE constituie, în prezent, cadrul de bază al politicilor viitoare.  Premisa majoră a strategiei Europa 2020 este că redresarea şi viitorul Europei depind de dezvoltarea în continuare a unei creşteri inteligente, durabile şi favorabile incluziunii, cu obiective cuantificabile şi acţiuni concrete la nivelul UE şi la cel naţional. Această abordare a fost foarte bine primită şi aprobată de Consiliul European din iunie. Acum este timpul să punem în aplicare strategia, concentrându-ne în special asupra elementelor de stimulare a creşterii prevăzute de aceasta.  Comisia a lansat deja iniţiativa sa emblematică „O agendă digitală pentru Europa”  şi, până la sfârşitul acestui an, va prezenta alte iniţiative emblematice cheie, inclusiv cele privind „O Uniune a inovării”, politica industrială, „Tineretul în mişcare”, noi competenţe şi locuri de muncă, precum şi „O platformă europeană de combatere a sărăciei”. 

        De asemenea, vom dezvolta în continuare elementele principale ale iniţiativei emblematice a UE în domeniul eficienţei resurselor, în special în sectoarele energiei şi transporturilor, în conformitate cu strategia noastră generală privind schimbările climatice. Concluziile privind primul an de punere în aplicare a strategiei 2020 vor reprezenta, în mod evident, un moment crucial în 2011. Prezentarea, la începutul anului viitor, a studiului anual privind creşterea economică marchează debutul noului semestru european pentru coordonarea politicilor.

Platforma socială corespunzătoare pentru modernizarea Europei

        Societăţile noastre se bazează pe un model social, în care creşterea şi bunăstarea, competitivitatea şi incluziunea sunt complementare. Este un model unic, care oferă oportunităţi tuturor, dar care necesită, totodată, o dezvoltare permanentă pentru a putea fi eficace. În contextul actualei crize, trebuie să ne concentrăm eforturile pe lupta împotriva şomajului, prin crearea de locuri de muncă. Trebuie să acţionăm, să sprijinim, să formăm şi să încurajăm, ori de câte ori avem posibilitatea. UE trebuie să lucreze împreună cu guvernele şi cu partenerii sociali pentru a asigura exploatarea tuturor posibilităţilor de creare a unor locuri de muncă adecvate şi durabile. Conform angajamentelor pe care mi le-am asumat în faţa Parlamentului, Comisia va propune revizuirea Directivei privind timpul de lucru şi va elabora o propunere legislativă de interpretare a Directivei privind lucrătorii detaşaţi. 
        Strategia Europa 2020 a recunoscut rolul central al educaţiei drept piatră de temelie care stă la baza prosperităţii şi a justiţiei sociale. UE trebuie să analizeze contribuţiile pe care le poate aduce pentru a ajuta guvernele naţionale să îşi îndeplinească obiectivele stabilite pentru 2020.  

        Printre măsurile care urmează să fie incluse în programul de lucru pentru 2011 se numără, de asemenea:
-       o revizuire a pachetului 2005 privind serviciile de interes general, în special  în lumina cadrului de calitate pentru serviciile publice şi sociale;
-       iniţiative legate de dimensiunea europeană a modernizării învăţământului superior, în special a universităţilor, şi de asigurare a unei educaţii echitabile.

Valorificarea la maximum a potenţialului pieţei unice

        Piaţa unică reprezintă una dintre realizările principale ale integrării europene şi instrumentul nostru cel mai important pentru consolidarea concurenţei şi crearea de locuri de muncă. Pe baza raportului cuprinzător elaborat la cererea mea de Mario Monti, Comisia va prezenta un „Act privind piaţa unică” ambiţios, cuprinzând o listă de priorităţi legislative şi de altă natură care vor fi prezentate în 2011, toate concepute astfel încât să aducă beneficii directe întreprinderilor şi cetăţenilor. „Actul privind piaţa unică” va cuprinde îmbunătăţiri ale normelor privind achiziţiile publice, propuneri privind o bază de impozitare consolidată comună pentru corporaţii (CCCTB), eforturi susţinute pentru reducerea tarifelor de roaming pentru cetăţenii care călătoresc într-o Europă fără frontiere, precum şi dezvoltarea unui cadru privind identitatea electronică şi autentificarea. Obiectivul acestor măsuri este de a sprijini în mod efectiv IMM-urile şi alţi actori-cheie de pe piaţa unică.

        Dreptul civil european oferă posibilităţi suplimentare pentru facilitarea operaţiunilor transfrontaliere prin eliminarea lacunelor legislative existente în cadrul pieţei unice.  Printre preocupările frecvente ale întreprinderilor mici şi mijlocii se numără modalitatea de redactare a unui contract sau modalităţile de primire a plăţilor pentru bunurile sau serviciile furnizate.

        Programul de lucru pentru anul 2011 va include:
-       măsuri care urmează să fie prevăzute în „Actul privind piaţa unică”;
-       un cadru de referinţă european pentru dreptul contractelor şi acţiuni de eliminare a obstacolelor cu care se confruntă întreprinderile şi cetăţenii atunci când încearcă să recupereze creanţe în alt stat membru. În cazul în care accesul la capital este limitat, recuperarea rapidă a creanţelor este esenţială pentru supravieţuirea unei întreprinderi;
-       o evaluare a progreselor înregistrate cu privire la dezvoltarea serviciilor de roaming;
-       revizuirea normelor privind reutilizarea informaţiilor din sectorul public;
-       finalizarea acţiunilor privind recursul colectiv;
-       definirea modalităţilor în care UE poate contribui la abordarea provocării semnificative reprezentate de reforma sistemelor de pensii.

Legiferarea inteligentă

        În elaborarea propunerilor sale, Comisia va respecta cele mai înalte standarde privind legiferarea inteligentă şi va avea o abordare cu un puternic caracter orizontal şi cu o bază solidă în ceea ce priveşte elaborarea politicilor, bazată pe un sistem integrat de evaluare a impactului şi care respectă principiile proporţionalităţii şi subsidiarităţii. Vom continua să prezentăm propuneri de reducere a sarcinii administrative asupra agenţilor economici, în special asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, şi ne asumăm angajamentul de a lucra cu alte instituţii în vederea dezvoltării acestei abordări. 

        Comisia va continua să acţioneze în vederea asigurării unei gestiuni financiare solide şi responsabile a bugetului Uniunii Europene. Va colabora strâns cu Parlamentul European şi cu Consiliul cu privire la cadrul de reglementare al OLAF, Oficiul European de Luptă Antifraudă.

Trecerea la o societate eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor

        Unul dintre elementele de bază ale strategiei Europa 2020 este necesitatea de a genera o creştere mai mare utilizând mai puţine resurse.  Societatea europeană are nevoie de o viziune care promovează redirecţionarea pe termen lung a economiei noastre către o creştere cu adevărat sustenabilă. Aceasta implică integrarea diferitelor tipuri de politici privind schimbările climatice, energia, transporturile şi mediul în cadrul unei abordări coerente privind utilizarea eficientă a resurselor şi un viitor cu emisii scăzute de dioxid de carbon.  Iniţiativele menţionate anterior ar trebui să se regăsească în cadrul pregătirilor pentru Summitul Pământului Rio+20 care va avea loc în 2012.

        De asemenea, este evident faptul că agricultura va juca un rol important în cadrul măsurilor întreprinse ca răspuns la provocările majore, cum ar fi securitatea alimentară la nivel mondial, stoparea pierderii biodiversităţii şi gestionarea durabilă a resurselor noastre naturale. Prin urmare, Comisia va propune o reformă substanţială a politicii agricole comune pentru ca aceasta să se modernizeze şi să răspundă aşteptărilor societăţii europene care doreşte un sector agricol sustenabil, competitiv şi ecologic.
        UE va conduce în continuare lupta împotriva schimbărilor climatice, atât în cadrul politicilor noastre interne, cât şi al celor externe. Vom continua să punem bazele celui mai ambiţios program de acţiune din lume privind combaterea schimbărilor climatice şi, de asemenea, vom încerca să încheiem un acord global în vederea unor reduceri semnificative, atât de necesare, ale emisiilor de gaze cu efect de seră. 

        În lunile următoare, politica energetică va fi una dintre priorităţile noastre cele mai importante, contribuind la îndeplinirea obiectivelor competitivităţii, durabilităţii şi securităţii aprovizionării. Anul acesta va fi deja prezentat un plan de acţiune privind energia, un document strategic în care vor fi prevăzute domeniile prioritare de acţiune pentru perioada 2011-2020. Acesta va fi completat de măsuri în vederea creării unui mediu adecvat pentru modernizarea infrastructurii energetice europene.

        Programul de lucru pentru anul 2011 va include:
-       elaborarea unui plan privind trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050 şi stabilirea scenariilor privind modalităţile în care UE poate revoluţiona sectoarele energiei şi transporturilor în deceniile care vor urma;
-       propuneri privind integrarea aspectelor legate de schimbările climatice în politicile UE;
-       propuneri privind modernizarea şi reforma politicii agricole comune;
-       o strategie privind eficienţa energetică menită să prezinte modalităţile de atingere a obiectivului privind reducerea cu 20% a gazelor cu efect de seră până în 2020, de exemplu în sectoarele construcţiilor, utilităţilor şi transporturilor;
-       instituirea unui cadru de reglementare corespunzător care să faciliteze dezvoltarea infrastructurii energetice, acordându-se prioritate reţelelor inteligente;
-       o nouă abordare privind infrastructura de transport strategică a Europei;
-       o analiză aprofundată a aspectelor privind capacitatea aeroporturilor în vederea îmbunătăţirii concurenţei, a unei mai bune protejări a intereselor consumatorilor şi a îmbunătăţirii performanţelor de mediu ale aeroporturilor;
-       o nouă etapă a politicii comune în domeniul pescuitului.

Implicarea cetăţenilor

        Comisia va face propuneri privind consolidarea drepturilor cetăţenilor la trecerea frontierelor. De asemenea, ar trebui să ne propunem să finalizăm activităţile legate de iniţiativa cetăţenilor, pentru a permite europenilor să se bucure pe deplin de această sporire a drepturilor lor de participare.

        UE ar trebui să promoveze în continuare relevanţa directă a politicilor sale pentru cetăţeni, precum şi o dimensiune europeană specifică pentru a reflecta bogăţia şi diversitatea UE pe plan cultural.  

Transformarea Uniunii într-un loc mai sigur

        Tratatul de la Lisabona conferă Uniunii noi competenţe în vederea transformării Europei într un spaţiu mai deschis, care să faciliteze călătoriile şi afacerile, dar şi într-un spaţiu mai sigur, în care o strategie eficace de securitate internă să garanteze că infractorii şi teroriştii nu pot exploata lacunele sistemului. Prin planul de acţiune privind Programul de la Stockholm, Comisia a prezentat un program foarte ambiţios pentru anii următori şi suntem hotărâţi să menţinem echilibrul între nevoia de securitate şi imperativul libertăţii, echilibru reflectat în acest program.
        Milioanele de călători care trec frontiera în fiecare zi nu doresc o creştere bruscă a greutăţilor pe care le întâmpină.  Trebuie să fim deschişi schimburilor internaţionale şi să conştientizăm beneficiile economice ale expunerii internaţionale. Imigraţia reprezintă o resursă-cheie pentru societatea europeană, însă trebuie să se bucure de încrederea cetăţenilor. Acest lucru presupune o politică de imigraţie comună, care să facă o distincţie clară între imigraţia legală şi cea ilegală, precum şi un sistem care să gestioneze în mod corespunzător provocarea reprezentată de azil. Anul viitor, vom propune completarea pachetului privind migraţia legală, pe care am început să îl elaborăm în 2005. Vom continua, de asemenea, acţiunile în domeniul imigraţiei ilegale, în parteneriat cu ţările de origine.

        Programul de lucru pentru anul 2011 va include:
-       o propunere de sprijinire a victimelor infracţiunilor;
-       cadrul juridic general pentru protecţia datelor cu caracter personal în UE;
-       dezvoltarea activităţilor de asigurare a recunoaşterii şi a aplicării hotărârilor judecătoreşti în materie matrimonială şi de răspundere părintească;
-       propuneri de facilitare a călătoriilor pentru vizitatori, asigurând în acelaşi timp un control mai eficace al frontierelor noastre externe cu ajutorul unui program de înregistrare a călătorilor şi al unui sistem de intrare/ieşire.

Următorul cadru financiar multianual

        Comisia va prezenta, anul viitor, o propunere privind următorul cadru financiar multianual.  Cheltuielile noastre trebuie să reflecte principalele provocări cu care se confruntă Europa şi să contribuie la realizarea obiectivelor noastre cheie în materie de politică, în special cele ale strategiei Europa 2020. Ca principiu de bază, bugetul UE ar trebui să vizeze politicile în cadrul cărora poate contribui la o schimbare şi poate aduce o valoare adăugată reală. În acelaşi timp, este nevoie de modernizarea şi de raţionalizarea sistemului de resurse proprii al Uniunii.

        Revizuirea bugetară, care va fi prezentată de Comisie în cursul săptămânilor viitoare, va oferi o bună ocazie de a discuta despre principiile şi opţiunile de bază care ar trebui să dea formă următorului cadru financiar multianual. Printre principalele puncte de reper în 2011 se numără:
-       propunerile de bază privind noul cadru financiar multianual, din prima jumătate a anului 2011;
-       propunerile detaliate privind următoarea generaţie de programe de cheltuieli.  Principalele puncte de reper vor include legislaţia de reglementare a politicii agricole comune începând cu 2013; politicile de coeziune, de reducere a şomajului şi de punere în aplicare a reformelor structurale prevăzute în strategia Europa 2020; stimularea inovării, dezvoltarea infrastructurii de transport şi energetice, dezvoltarea interconexiunilor, precum şi continuarea agendei digitale.  Alte elemente esenţiale vor fi instrumentele de dezvoltare a politicilor externe ale Uniunii şi de aplicare a politicilor în domeniul cetăţeniei şi libertăţii, al securităţii şi al justiţiei.
O nouă direcţie în ceea ce priveşte relaţiile externe

        Noile structuri ale UE pentru politica externă, care au fost create prin Tratatul de la Lisabona, vor deveni în curând pe deplin operaţionale. Comisia va continua să sprijine noul Serviciu European de Acţiune Externă, cu care vom coopera îndeaproape.
Prin structurile create, avem acum ocazia de a promova o politică globală şi coerentă pentru a aborda provocările externe esenţiale cu care ne confruntăm în prezent, concentrându-ne eforturile pe parteneriate strategice şi demonstrând că UE este în măsură să se exprime printr-o singură voce, în calitatea sa de partener puternic şi de încredere.  Comisia îşi va prezenta viziunea cu privire la modalităţile de sporire a rolului UE pe plan mondial pentru a marca primul an de punere în aplicare a Tratatului de la Lisabona.

        O parte integrantă a acestei abordări este promovarea, în mod coordonat, a valorilor şi a intereselor noastre printr-o gamă largă de instrumente UE pentru acţiune externă. Pentru Comisie, acest lucru trebuie să implice o politică de dezvoltare eficace, concentrată pe domeniile în care poate avea un impact real asupra celor aflaţi în dificultate. Ajutarea persoanelor afectate de catastrofe umanitare rămâne o componentă esenţială a angajamentului UE pe plan mondial. De aceea, ar trebui elaborate, cât mai repede posibil, propuneri care să asigure capacitatea UE de a răspunde rapid şi eficace în situaţii de crize umanitare.

        Pentru a asigura faptul că deschiderea comercială aduce beneficii tuturor, noua strategie privind politica comercială, programată pentru toamna acestui an, va promova o mai mare deschidere a economiei internaţionale, atât la nivel multilateral, cât şi la nivel bilateral.  Prin noua noastră strategie privind investiţiile internaţionale, Comisia a început să îşi exercite noua competenţă exclusivă în domeniul investiţiilor străine directe şi să stabilească principalele orientări strategice ale politicii de investiţii a UE, menţinând în acelaşi timp securitatea juridică deplină pentru investitori, prin acorduri de tranziţie. Aşteptăm cu nerăbdare cooperarea cu Parlamentul şi cu Consiliul pentru a materializa această strategie prin iniţiative concrete. 

        Programul de lucru pentru anul 2011 va include:
-       o revizuire aprofundată a politicii europene de dezvoltare şi a Consensului european privind dezvoltarea, bazată pe revizuirea ODM urilor cu ocazia evenimentului la nivel înalt de la New York;
-       o adaptare a sistemului de preferinţe comerciale pentru ţările în curs de dezvoltare, aplicabilă de la sfârşitul anului 2014;
-       o remodelare importantă a instrumentelor de ajutor umanitar;
-       consolidarea într-o măsură mai mare a capacităţii noastre de reacţie în situaţii de criză prin intermediul unor propuneri privind punerea în comun a capacităţilor şi sistemelor logistice ale statelor membre;
-       continuarea procesului de extindere pe baza abordării care urmează să fie prezentată de Comisie în noiembrie 2010;
-       o revizuire a politicii de vecinătate.

        În concluzie, sper că noua abordare privind programarea asupra căreia am convenit va oferi o bază solidă pentru cooperarea interinstituţională. Procesul nostru de reflecţie a beneficiat de contribuţia importantă a Conferinţei preşedinţilor de comisii, a cărei activitate a fost prezentată sub forma raportului de sinteză al acesteia. Aştept cu nerăbdare contribuţia Parlamentului în urma procesului de consultare între comisari şi comisiile relevante, precum şi revizuirea întregului proces, pe care o voi realiza alături de dumneavoastră şi de Conferinţa preşedinţilor înainte ca programul de lucru să fie supus adoptării finale în cadrul Colegiului."