UE caută noi mijloace de evaluare a performanţelor economice, care să acorde mai multă atenţie aspectelor sociale şi de mediu ale prosperităţii.
 |
După decenii de măsurare a performanţelor cu ajutorul unor indicatori economici cum ar fi produsul intern brut (PIB), Comisia intenţionează să adopte o nouă abordare privind evaluarea situaţiei economice la nivelul UE. Conceptul de PIB a luat amploare după Marea Depresiune şi se referă la valoarea tuturor bunurilor şi serviciilor produse sau furnizate de o ţară într-un an. Deşi constituie o bună metodă de măsurare a producţiei, folosit pentru evaluarea gradului de prosperitate prezintă unele neajunsuri majore. |
Problema este că PIB-ul se referă la toate activităţile economice, chiar şi la cele care dăunează mediului şi populaţiei. De exemplu, războaiele şi dezastrele naturale se pot dovedi, în final, pozitive pentru economie, datorită creşterii economice generate de eforturile de reconstrucţie.
În acelaşi timp, PIB-ul nu oferă indicii despre cum este distribuită bogăţia unei ţări. În multe ţări cu un produs naţional ridicat, diferenţele dintre bogaţi şi săraci sunt îngrijorător de mari.
Oamenii încep să îşi dea seama de un aspect esenţial: calitatea creşterii economice este la fel de importantă ca şi cantitatea. Conform unui sondaj recent, peste două treimi dintre europeni sunt de părere că guvernele ar trebui să acorde mai multă atenţie aspectelor sociale şi de mediu ale prosperităţii. Rămâne de văzut cum pot fi măsurate acestea.
Comisia intenţionează să realizeze un indice de mediu cuprinzător, care să ia în considerare schimbările climatice, biodiversitatea, poluarea aerului, utilizarea apei şi deşeurile. De asemenea, subliniază necesitatea unor informaţii mai exacte privind disparităţile economice. Vor fi depuse eforturi pentru ameliorarea pertinenţei datelor şi pentru identificarea pragurilor maxime corespunzând principalilor poluanţi şi a celor minime, în cazul resurselor regenerabile.
