"Propunerea de modificare a directivei privind eficienţa energetică a clădirilor este una dintre cele mai importante măsuri pe care Parlamentul le-a adoptat, atât pentru creşterea calităţii vieţii cetăţenilor europeni, cât şi pentru redresarea economică a Uniunii. Cetăţenii europeni aşteaptă acţiuni şi soluţii concrete la problemele şi nevoile foarte concrete pe care aceştia le au", a decalrat în cadrul dezbaterii parlamentare raportoarea PE, Silvia-Adriana Ţicău.
Clădirile reprezintă 40% din consumul total de energie în UE, reducerea consumului de energie şi utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul clădirilor constituie o componentă importantă a măsurilor necesare pentru reducerea dependenţei energetice a UE şi a emisiilor de gaze cu efect de seră.
În acelaşi timp, "această directivă are un potenţial foarte mare pentru crearea de noi locuri de muncă: aproximativ 500 000 de locuri de muncă ar putea fi create la nivel european, cu implicaţii majore pe piaţa regională sau naţională a forţei de muncă", a mai adăugat Silvia-Adriana Ţicău.
Mijloace financiare pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor
În cadrul unei audieri publice, raportoarea PE pentru modificarea directivei privind performanţa energetică a clădirilor a declarat că "finanţarea eficientizării energetice a clădirilor este vitală. Crearea unui Fond European pentru Eficienţa Energetică şi Energii Regenerabile, care să asigure mobilizarea de capital public şi privat pentru realizarea proiectelor din domeniu în perioada 2010-2020, va reprezenta un mare pas înainte. Cetăţenii europeni nu ar mai fi astfel obligaţi sa suporte singuri toate costurile modernizării energetice a clădirilor."
Parlamentul solicită statelor membre să elaboreze, până la 30 iunie 2011, planuri naţionale în care să se stabilească mijloacele financiare pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor, ca de exemplu credite cu dobândă redusă sau stimulente fiscale.
În plus, Comisia Europeană ar trebui să propună până la 30 iunie 2010, instrumente financiare suplimentare, precum:
- Crearea, până în 2014, a unui Fond pentru Eficienţa Energetică, finanţat de bugetul comunitar, Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi statele membre, în vederea promovării investiţiilor publice şi private în proiecte care să sporească eficienţa energetică a clădirilor;
- "O majorare semnificativă" a sumei maxime ce poate fi alocată din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER) pentru sprijinirea eficientizării energetice;
- Reduceri ale Taxei pe Valoare Adăugată (TVA) pentru bunuri şi servicii legate de eficienţa energetică şi energii regenerabile.
Îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor existente
Performanţa energetică a clădirilor existente va trebui ameliorată atunci când se efectuează lucrări majore de renovare, pentru a respecta cerinţe minime de performanţă energetică. Potrivit deputaţilor europeni, definiţia "lucrărilor de renovare majoră" se referă la modernizarea a mai mult de 25% din suprafaţa clădirii, iar costurile totale ale renovării reprezintă cel puţin 20% din valoarea clădirii.
Standardele de performanţă energetică minimă vor fi stabilite de statele membre, însă Comisia va elabora, până la 31 martie 2010, o metodologie comună pentru calcularea performanţei energetice a clădirilor.
De asemenea, prin raport se cere ca toate clădirile construite după 2019 să consume în cantităţi egale energie produsă local din surse regenerabile şi energie primară.
Certificat de performanţă energetică
Potenţialii cumpărători sau locatari ai unei clădiri sau ai părţilor acesteia ar trebui să primească, prin intermediul certificatului de performanţă energetică, informaţii corecte despre performanţa energetică a clădirii şi sfaturi practice pentru îmbunătăţirea acesteia. Proprietarii şi locatarii clădirilor comerciale ar trebui să fie, de asemenea, obligaţi să facă schimb de informaţii privind consumul real de energie, pentru a se garanta că aceştia dispun de toate datele necesare pentru a lua decizii în cunoştinţă de cauză cu privire la îmbunătăţirile necesare. Certificatul ar trebui, de asemenea, să furnizeze informaţii despre impactul real al încălzirii şi al răcirii asupra necesităţilor de energie ale clădirii, asupra consumului acesteia de energie primară şi asupra emisiilor de dioxid de carbon. Proprietarii de clădiri ar trebui să aibă oportunitatea de a solicita certificarea sau o actualizare a certificatului în orice moment, nu numai în momentul închirierii, vânzării sau renovării clădirilor.
O mai bună performanţă energetică a clădirilor în timpul verii
În ultimii ani s-a înregistrat o creştere a numărului de sisteme de climatizare în ţările Europei. Aceasta creează probleme considerabile la orele de vârf energetic, determinând creşterea costului electricităţii şi dezechilibrarea balanţei energetice în toate statele membre. Ar trebui acordată prioritate strategiilor care duc la creşterea performanţelor termice ale clădirilor pe timp de vară. În acest scop, ar trebui dezvoltate într-o mai mare măsură tehnicile de răcire pasivă, în primul rând cele care îmbunătăţesc condiţiile climatice de interior şi microclimatul din preajma clădirilor.
Standarde minime de performanţă energetică şi pentru casele de vacanţă
Chiar dacă propunerea iniţială prevedea exceptarea caselor de vacanţă, deputaţii europeni consideră că şi casele de vacanţă, folosite mai puţin de patru luni pe an, trebuie să respecte standarde minime de performanţă energetică.
Contoare inteligente
Clădirile noi şi cele renovate ar trebui să dispună de "contoare inteligente", care să indice exact consumul real de energie şi timpul de utilizare, oferind astfel posibilitatea consumatorilor de a beneficia de tarifele mai avantajoase din timpul nopţii.
Raportul Ţicău a fost adoptat cu 549 voturi pentru, 51 împotrivă şi 26 abţineri.
Mai multe informaţii:
Site tematic al Comisiei Europene dedicat eficienţei energetice
http://ec.europa.eu/energy/efficiency/index_en.htm
Urmăriţi în direct sesiunea plenară: EuroparlTV
