Comisia consultă statele membre cu privire la propunerea de ajustare parțială a calendarului de revocare treptată a cadrului temporar de criză și de tranziție privind ajutoarele de stat, în perspectiva perioadei de încălzire de la iarnă.
Comisia Europeană a adresat statelor membre, spre consultare, un proiect de propunere de ajustare parțială a calendarului de revocare treptată a prevederilor cadrului temporar de criză și de tranziție privind ajutoarele de stat, menit să ofere un răspuns la criza cauzată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și la scumpirea fără precedent a prețurilor la energie.
De la izbucnirea războiului Rusiei împotriva Ucrainei și în contextul efectelor sale directe și indirecte asupra economiei UE, cadrul temporar de criză privind ajutoarele de stat, adoptat la 23 martie 2022, a oferit statelor membre posibilitatea de a oferi în timp util întreprinderilor aflate în dificultate un sprijin proporțional și cu o țintă bine definită. Datorită cadrului, statele membre au putut să acționeze rapid și eficace pentru a ajuta întreprinderile afectate de incertitudinile economice semnificative, de perturbarea fluxurilor comerciale și a lanțurilor de aprovizionare, precum și de creșterile excepțional de mari și neașteptate ale prețurilor, în special la gaze naturale, energie electrică, dar și la numeroși alți factori de producție și la materii prime, precum și la bunurile primare. În ansamblul lor, aceste efecte au cauzat o perturbare gravă a economiilor tuturor statelor membre într-o multitudine de sectoare economice.
La 9 martie 2023, Comisia a adoptat cadrul temporar de criză și de tranziție, care a modificat și a prelungit parțial în timp cadrul temporar de criză și încurajează luarea de măsuri de sprijin în sectoarele esențiale pentru tranziția la o economie cu zero emisii nete, în concordanță cu Planul industrial al Pactului verde.
Pe măsură ce continuă războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, situația economică a UE dă dovadă de reziliență la șocurile cu care s-a confruntat. Previziunile economice din vara anului 2023 elaborate de Comisie arată că economia UE continuă să crească, chiar dacă într-un ritm mai lent. Situația de pe piețele energiei și mai ales prețurile medii la gaz și energie electrică par să se fi stabilizat. Mai mult, riscul unor deficite de aprovizionare cu energie s-a atenuat, inclusiv datorită măsurilor luate de statele membre pentru a diversifica sursele de energie. În același timp, în previziunile economice din vara anului 2023 se indică faptul că războiul în curs al Rusiei împotriva Ucrainei și tensiunile geopolitice mai ample, în special în Orientul Mijlociu, continuă să fie o sursă de risc și de incertitudine.
În acest context, Comisia propune o prelungire limitată, cu 3 luni, a prevederilor care permit statelor membre să acorde în continuare ajutoare cu un cuantum limitat (secțiunea 2.1 din cadru) și ajutoare prin care să se ofere compensații pentru prețurile ridicate la energie (secțiunea 2.4 din cadru), până la 31 martie 2024. Statele membre vor putea astfel să își extindă schemele de sprijin, în cazurile în care acest lucru este necesar, și să se asigure că întreprinderile afectate în continuare de criză nu vor rămâne brusc fără sprijinul necesar în următoarea perioadă de încălzire de la iarnă. Conform secțiunii 2.4 din cadru, statele membre pot continua să ofere sprijin prin acoperirea unor părți din costurile suplimentare cu energia numai în măsura în care prețurile la energie depășesc în mod semnificativ nivelurile anterioare crizei.
Proiectul de propunere al Comisiei adresat astăzi statelor membre nu aduce atingere celorlalte prevederi ale cadrului temporar de criză și de tranziție. Celelalte secțiuni ale cadrului legate de criză (și anume, sprijinul pentru lichidități sub formă de garanții de stat și de împrumuturi subvenționate și măsurile vizând sprijinirea reducerii cererii de energie electrică) nu vor fi prelungite după data de expirare actuală, și anume 31 decembrie 2023. Secțiunile care vizează accelerarea tranziției verzi și reducerea dependenței de combustibili nu sunt afectate de proiectul de propunere și vor rămâne în vigoare în baza cadrului actual până la 31 decembrie 2025.
Statele membre au acum posibilitatea de a formula observații cu privire la proiectul de propunere a Comisiei. Comisia intenționează să adopte modificarea limitată a cadrului temporar de criză și de tranziție în următoarele săptămâni, ținând seama de feedbackul primit de la statele membre.
Context
Cadrul temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat la 23 martie 2022, a permis statelor membre să utilizeze flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Cadrul temporar de criză a fost modificat la 20 iulie 2022 pentru a completa pachetul de măsuri de pregătire pentru iarnă și în concordanță cu obiectivele planului REPowerEU. Cadrul temporar de criză a fost modificat din nou la 28 octombrie 2022, în concordanță cu Regulamentul privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie și cu Regulamentul privind consolidarea solidarității printr-o mai bună coordonare a achizițiilor de gaze, prin indici de referință fiabili ai prețurilor și prin schimburi transfrontaliere de gaze.
La 9 martie 2023, Comisia a adoptat actualul cadru temporar de criză și de tranziție cu scopul de a încuraja luarea de măsuri de sprijin în sectoarele esențiale pentru tranziția la o economie cu zero emisii nete, în concordanță cu Planul industrial al Pactului verde.
Cadrul temporar de criză aflat în vigoare prevede că statele membre pot acorda următoarele tipuri de ajutoare:
· ajutoare cu valoare limitată (secțiunea 2.1), sub orice formă, pentru întreprinderile afectate de criza actuală sau de sancțiunile și contramăsurile ulterioare, de până la 250 000 EUR în sectorul agriculturii și, respectiv, 300 000 EUR în sectorul pescuitului și acvaculturii și de până la 2 milioane EUR în toate celelalte sectoare;
· sprijin pentru lichidități sub formă de garanții de stat și de împrumuturi subvenționate (secțiunile 2.2 și 2.3): în cazuri excepționale și sub rezerva unor garanții stricte, statele membre le pot oferi furnizorilor de energie, pentru activitățile lor de comerciale, garanții publice cu o acoperire de peste 90 %, în cazul în care acestea sunt furnizate drept garanții financiare nefinanțate contrapărților centrale sau membrilor compensatori;
· ajutoare prin care să se ofere compensații pentru prețurile ridicate la energie (secțiunea 2.4): ajutoarele, care pot fi acordate sub orice formă, le vor oferi compensații parțiale întreprinderilor, în special marilor consumatori de energie, pentru costurile suplimentare generate de creșterea excepțională a prețurilor la gaze și energie electrică. Cuantumul ajutorului individual poate fi calculat pe baza consumului anterior sau actual, ținând seama de necesitatea de a menține intacte stimulentele de piață pentru a reduce consumul de energie și pentru a asigura continuitatea activităților economice. În plus, statele membre pot oferi sprijin în mod flexibil, inclusiv sectoarelor mari consumatoare de energie afectate în mod deosebit, sub rezerva unor garanții pentru a evita supracompensarea și pentru a stimula reducerea amprentei de carbon în cazul ajutoarelor în valoare de peste 50 de milioane EUR. De asemenea, statele membre sunt invitate să ia în considerare, în mod nediscriminatoriu, stabilirea unor cerințe legate de protecția mediului sau de securitatea aprovizionării. Detalii suplimentare privind posibilitățile de sprijin în cazul unor prețuri ridicate la energie, inclusiv privind metodologia de calculare a cuantumurilor ajutoarelor individuale, sunt disponibile aici;
· măsuri de accelerare a introducerii energiei din surse regenerabile (secțiunea 2.5): statele membre pot institui scheme de investiții în toate sursele regenerabile de energie, inclusiv hidrogenul din surse regenerabile, biogazul și biometanul, stocarea și căldura din surse regenerabile, chiar și prin pompe de căldură, cu proceduri de licitație simplificate care pot fi puse în aplicare rapid, cuprinzând, în același timp, garanții suficiente pentru respectarea condițiilor de concurență echitabile. În special, statele membre pot elabora scheme de ajutoare pentru o anumită tehnologie care necesită sprijin având în vedere mixul energetic național specific. Condițiile de acordare a ajutoarelor pentru proiecte mici și tehnologii mai puțin mature, cum ar fi hidrogenul din surse regenerabile, au fost simplificate prin renunțarea la condiția de a se trece printr-un proces de licitație competitiv, sub rezerva existenței anumitor garanții;
· măsuri de facilitare a decarbonizării proceselor industriale (secțiunea 2.6): pentru a accelera și mai mult diversificarea aprovizionării cu energie, statele membre pot sprijini investițiile care vizează eliminarea treptată a combustibililor fosili, în special prin electrificare, eficiență energetică și trecerea la utilizarea hidrogenului produs din surse regenerabile de energie care respectă anumite condiții, cu extinderea posibilităților de a sprijini decarbonizarea proceselor industriale prin trecerea la combustibili pe bază de hidrogen. Statele membre au posibilitatea fie (i) să instituie noi sisteme bazate pe licitații, fie (ii) să sprijine direct proiecte, fără licitații, cu anumite limite în ceea ce privește ponderea sprijinului public per investiție. Se prevăd bonusuri specifice de tip top-up pentru întreprinderile mici și mijlocii, precum și pentru soluții deosebit de eficiente din punct de vedere energetic. În absența licitațiilor, s-a introdus o metodă suplimentară mai simplă pentru a se stabili nivelul maxim al sprijinului;
· măsuri menite să sprijine reducerea cererii de energie electrică (secțiunea 2.7), în concordanță cu Regulamentul privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie, precum și
· măsuri menite să accelereze și mai mult investițiile în sectoare-cheie pentru tranziția către economia cu zero emisii nete (secțiunea 2.8), favorizând sprijinirea prin investiții a fabricării unor echipamente strategice, cum ar fi bateriile, panourile solare, turbinele eoliene, pompele de căldură, electrolizorii și a captării, utilizării și stocării dioxidului de carbon, precum și favorizând producția de componente-cheie și producția și reciclarea materiilor prime esențiale aferente. Mai precis, statele membre pot concepe scheme simple și eficace de ajutoare, prin care să se ofere sprijin plafonat la un anumit procent din costurile de investiții până la valori nominale specifice, în funcție de localizarea investiției și de dimensiunea beneficiarului, cu posibilitatea unui sprijin mai mare pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), precum și pentru întreprinderile situate în regiuni defavorizate, pentru a se asigura faptul că se ține seama în mod corespunzător de obiectivele de coeziune. În plus, în cazuri excepționale, statele membre pot oferi un sprijin mai mare întreprinderilor individuale, dacă există un risc real ca investițiile să fie deturnate în afara Europei, sub rezerva unei serii de garanții. Mai multe informații cu privire la posibilitățile prin care pot fi sprijinite măsurile de accelerare a tranziției către o economie cu zero emisii nete sunt disponibile aici.
Entitățile ruse, belaruse și iraniene sancționate în legătură cu acțiuni care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei sunt excluse din domeniul de aplicare al acestor măsuri.
Aici sunt disponibile mai multe informații privind cadrul temporar de criză și tranziție și alte acțiuni întreprinse de Comisie pentru a aborda impactul economic al războiului Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a promova tranziția către o economie neutră din punct de vedere al impactului asupra climei.
Detalii
Data publicării
7 noiembrie 2023
Date de contact
Lea ZUBER
Nume
Lea ZUBER
Număr de telefon
+32 2 29 56298
Nina FERREIRA
Nume
Nina FERREIRA
Număr de telefon
+32 2 299 81 63
