UE stabilește un obiectiv climatic obligatoriu din punct de vedere juridic de reducere cu 90 % a emisiilor nete de gaze cu efect de seră (GES) pentru 2040.
Comisia salută acordul politic provizoriu de aseară dintre Parlamentul European și statele membre ale UE cu privire la acest obiectiv principal și la modificarea Legii europene a climei. Acordul include, de asemenea, posibilitatea de a utiliza credite internaționale de înaltă calitate pentru a atinge reducerea cu 90 % a emisiilor de GES până în 2040, comparativ cu nivelurile din 1990, cu o contribuție adecvată de până la 5 %.
Obiectivul climatic convenit asigură o traiectorie clară și constantă către o economie europeană decarbonizată până în 2050. Acesta oferă certitudine investitorilor și întreprinderilor pentru a impulsiona tranziția curată a UE, competitivitatea industrială, securitatea energetică și independența.
La nivel internațional, UE își demonstrează angajamentul ferm de a realiza Acordul de la Paris și de a-și asuma rolul de lider și de partener de încredere în ceea ce privește acțiunile climatice la nivel mondial.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Astăzi, UE demonstrează angajamentul nostru ferm față de acțiunile climatice și față de Acordul de la Paris. La o lună după COP30, ne-am transformat cuvintele în acțiuni - cu un obiectiv obligatoriu din punct de vedere juridic de reducere cu 90 % a emisiilor până în 2040. Avem o direcție clară de parcurs către neutralitatea climatică. și un plan pragmatic și flexibil pentru ca tranziția curată să devină mai competitivă.”
O modalitate pragmatică și flexibilă până în 2040
Acest acord provizoriu stabilește o cale pragmatică și flexibilă către 2040, care reflectă realitățile economice și geopolitice actuale. Acesta oferă condițiile favorizante pentru atingerea obiectivului convenit de 90 %, inclusiv punerea în aplicare deplină a Pactului pentru o industrie curată.
Acesta stabilește unele flexibilități și elemente-cheie pentru obiectivul pentru 2040 și pentru cadrul climatic post-2030, care vor orienta viitoarele propuneri legislative ale Comisiei:
· Legea prevede posibilitatea de a utiliza credite internaționale de înaltă calitate pentru a aduce o „contribuție adecvată” la obiectivul pentru 2040, începând din 2036. Această cantitate poate fi de până la 5 % din emisiile nete de GES ale UE din 1990, ceea ce corespunde unei reduceri interne a emisiilor nete de GES cu 85 % față de nivelurile din 1990 până în 2040. Acest lucru trebuie să se întâmple într-un mod ambițios și eficient din punctul de vedere al costurilor. Aceasta trebuie să asigure garanții importante care să le completeze pe cele prevăzute la articolul 6 alineatul (4) din Acordul de la Paris și trebuie să asigure luarea în considerare a unei perioade-pilot pentru perioada 2031-2035.
· Utilizarea absorbțiilor permanente interne în cadrul schemeiUE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) pentru a compensa emisiile reziduale greu de redus este inclusă în Legea convenită a climei.
· Vor exista flexibilități mai mari în cadrul sectoarelor și al instrumentelor și între acestea pentru a contribui la atingerea obiectivelor într-un mod simplu și eficient din punctul de vedere al costurilor. Concret, acest lucru ar putea oferi unui stat membru posibilitatea de a compensa deficitele dintr-un sector fără a compromite progresele generale.
Acordul provizoriu evidențiază, de asemenea, elemente care trebuie să se reflecte în cadrul post-2030. Aceste elemente includ acordarea unei atenții sporite competitivității industriei și economiei europene; o tranziție echitabilă, pragmatică, eficientă din punctul de vedere al costurilor și echilibrată din punct de vedere social pentru toți; tehnologii inovatoare și curate bazate pe neutralitatea tehnologică; și soluții privind energia din surse regenerabile.
Colegiuitorii au introdus o evaluare bienală privind punerea în aplicare a obiectivelor intermediare pentru a ține seama de cele mai recente dovezi științifice, de evoluțiile tehnologice și de competitivitatea globală a UE. Dispoziția de revizuire a fost, de asemenea, consolidată, astfel încât Comisia să facă un bilanț, în cadrul unei viitoare revizuiri, al impactului asupra competitivității industriilor din UE, al evoluției prețurilor la energie, al situației absorbțiilor nete la nivelul UE și al flexibilității cu care statele membre pot utiliza credite internaționale de înaltă calitate pentru a-și îndeplini obiectivele și eforturile pentru perioada de după 2030.
Acordul amână, de asemenea, aplicarea schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri, transportul rutier și industriile mici (ETS2) cu un an, din 2027 până în 2028. Amânarea nu afectează cerințele de monitorizare, raportare și verificare din cadrul ETS2, care au început conform planificării în 2025.
Etapele următoare
În urma acestui acord provizoriu, Parlamentul European și Consiliul UE vor trebui să adopte în mod oficial textul. Ulterior, modificarea Legii europene a climei va fi publicată în Jurnalul Oficial al UE și va intra în vigoare.
Contextul
Menținând direcția de decarbonizare, UE va stimula investițiile în inovare, va crea mai multe locuri de muncă și creștere economică, ne va spori reziliența la impactul schimbărilor climatice și va deveni mai independentă din punct de vedere energetic.
Legea europeană a climei, în vigoare din iulie 2021, ancorează din punct de vedere juridic angajamentul UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050 și de a reduce emisiile nete de GES cu cel puțin 55 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. UE a adoptat un pachet legislativ pentru 2030, cunoscut sub denumirea de „Pregătiți pentru 55”, iar punerea sa în aplicare de către statele membre ale UE este în curs de desfășurare. Evaluarea de către Comisie a planurilor naționale privind energia și clima a confirmat că UE rămâne pe calea cea bună pentru a-și îndeplini în mod colectiv obiectivele pentru 2030, consolidând credibilitatea traiectoriei sale pe termen lung.
Legea climei impune din punct de vedere juridic un obiectiv climatic intermediar pentru 2040 pentru a stabili ritmul către neutralitatea climatică. Comisia și-a prezentat propunerea de modificare la 2 iulie 2025, iar aceasta a constituit baza pentru noua contribuție stabilită la nivel național (CSN) a UE în temeiul Acordului de la Paris, prezentată pentru COP30.
