Criminalitatea organizată este în continuare o provocare majoră pentru securitatea internă a UE. Criminalitatea informatică, împreună cu traficul de persoane și creșterea extremismului violent sunt, de asemenea, amenințări majore la adresa securității, cu care UE se confruntă în continuare, alături de spălarea banilor și corupție. Aceste amenințări sunt evidențiate în raportul anual al Comisiei privind punerea în aplicare a Strategiei de securitate internă a Uniunii Europene, care a fost dat publicității. Raportul subliniază domeniile din cadrul fiecărui obiectiv al strategiei (2011-2014) cărora statele membre și agențiile UE ar trebui să le acorde o atenție specială.

„Una dintre amenințările majore pentru securitatea noastră internă o reprezintă criminalitatea organizată și efectele negative ale acesteia asupra economiei europene și a securității cetățenilor europeni. Depistarea sumelor de bani, destrămarea rețelelor de criminalitate organizată și recuperarea produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni continuă să reprezinte un obiectiv-cheie al strategiei UE", a declarat Cecilia Malmström, comisarul UE pentru afaceri interne. Al doilea raport anual evidențiază progrese în următoarele domenii:

• lupta împotriva criminalității organizate: de exemplu, Comisia a propus noi norme pentru o confiscare mai eficace și la scară mai extinsă a fondurilor și a altor bunuri provenite din săvârșirea de infracțiuni (IP/12/235 și MEMO/12/179);
• terorismul și radicalizarea: un exemplu al eforturilor de prevenire a terorismului este faptul că UE a stabilit norme comune privind utilizarea și comercializarea precursorilor de explozivi (MEMO/12/874). Această legislație nouă a UE garantează faptul că statele membre au același grad de control asupra acestor produse chimice împiedicând astfel teroriștii și infractorii să profita de pe urma unor lacune juridice;
• criminalitatea informatică: un pas important în lupta împotriva criminalității informatice l-a constituit crearea Centrului european de combatere a criminalității informatice (EC3) în cadrul Europol, la începutul anului 2013 (IP/13/13 și MEMO/13/6). O altă inițiativă strategică întreprinsă în 2012 a fost lansarea Alianței mondiale împotriva abuzului sexual asupra copiilor pe internet, alianță la care participă, într-o primă etapă, 48 de țări (IP/12/1308 și MEMO/12/937);
• gestionarea frontierelor: în decembrie 2011, Comisia a prezentat o propunere legislativă privind un sistem european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR -IP/11/1528 și MEMO/11/896). La începutul anului 2013, Comisia a adoptat două propuneri legislative pentru un sistem de intrare/ieșire (EES) și pentru un program de înregistrare a călătorilor (RTP), așa-numitul „pachet privind frontierele inteligente” (IP/13/162 și MEMO/13/141);
• gestionarea crizelor și a dezastrelor: în decembrie 2012 a fost prezentată o propunere de modalități de punere în aplicare a clauzei de solidaritate (articolul 222 din TFUE). Aceasta va oferi un cadru pentru situațiile în care există o amenințare sau pagube extraordinare care depășesc capacitățile de răspuns ale statului (statelor) membru (membre) afectat(e).

În 2013, pentru a da curs în mod concret priorităților identificate în Strategia de securitate internă, Comisia Europeană, printre alte măsuri:

• va publica primul Raport anticorupție al UE, inclusiv recomandări pentru statele membre;
• va propune o directivă privind sancțiunile penale pentru spălarea banilor;
• va pune în aplicare Strategia de securitate cibernetică a Uniunii Europene;
• va sprijini, va dezvolta și va extinde Alianța mondială împotriva abuzului sexual asupra copiilor pe internet;
• va asigura că Sistemul de Informații Schengen II (SIS II) devine deplin operațional;
• va adapta abordarea UE în ceea ce privește combaterea extremismului violent, prin dezvoltarea unui „set de instrumente” european care are la bază cele mai bune practici din statele membre;
• va dezvolta o inițiativă politică în vederea combaterii traficului ilicit de arme de foc. Recent, a fost lansată o consultare publica online cu privire la măsurile suplimentare pe care ar trebui să le întreprindă UE pentru a reduce riscurile legate de armele de foc.

Context
În noiembrie 2010, Comisia Europeană a prezentat Strategia de securitate internă a UE în acțiune: cinci pași către o Europă mai sigură (IP/10/1535 și MEMO/10/598).
Strategia stabilește un program comun pentru statele membre, Parlamentul European și agențiile UE pentru a se aborda principalele provocări la adresa securității Uniunii Europene: faptele grave de criminalitate organizată, terorismul, criminalitatea informatică, securitatea frontierelor și gestionarea dezastrelor naturale și provocate de om.

În 2011, Comisia a adoptat primul său raport privind punerea în aplicare a Strategiei de securitate internă. Raportul următor, care va fi și ultimul, va fi prezentat la jumătatea anului 2014.
Inițiativele și măsurile politice adoptate în cadrul Strategiei de securitate internă sunt însoțite de eforturi financiare substanțiale. Începând cu 2007, Comisia a finanțat programul de cercetare în domeniul securității din cadrul PC7 cu o sumă de până la 1,4 miliarde EUR. Au fost finanțate peste 250 de proiecte în domenii precum protecția cetățenilor împotriva materialelor chimice, biologice, radiologice, nucleare și explozive (CBRNE) sau a dezastrelor provocate de om sau naturale, protecția infrastructurilor critice, capacitățile de gestionare a crizelor și supravegherea inteligentă a frontierelor maritime și terestre etc.

Persoane de contact:
Michele Cercone (+32 2 298 09 63)
Tove Ernst (+32 2 298 67 64)

Pagini Utile

• Pagina de internet a doamnei Cecilia Malmström
• Urmăriți activitatea comisarului Cecilia Malmström pe Twitter
• Pagina de internet a DG Afaceri Interne
  
• Urmăriți pe Twitter informațiile difuzate de DG Afaceri Interne