Comisia Europeană a adoptat recent un document programatic care subliniază responsabilitatea comună a statelor membre și a instituțiilor UE în ceea ce privește respectarea drepturilor cetățenilor europeni de a locui și a munci într-o altă țară din UE. Pentru a sprijini eforturile statelor membre în acest sens, documentul Comisiei definește cinci acțiuni concrete de consolidare a dreptului la libera circulație, ajutând totodată statele membre să profite de avantajele oferite de acesta. Documentul programatic clarifică drepturile cetățenilor UE în ceea ce privește libera circulație și accesul la prestațiile sociale, răspunzând în același timp preocupărilor exprimate de unele state membre în legătură cu problemele pe care fluxurile migratoare le-ar putea pune autorităților locale.

„Dreptul la liberă circulație este un drept fundamental, care reflectă însuși spiritul cetățeniei UE. Peste două treimi dintre europeni afirmă că libera circulație este benefică pentru țara lor. Este de datoria noastră să o consolidăm și să o protejăm”, a declarat vicepreședintele Viviane Reding, comisarul UE pentru justiție. „Sunt conștientă de preocupările exprimate de unele state membre referitor la potențialele abuzuri legate de fluxurile de mobilitate. Abuzurile dăunează liberei circulații. Rolul Comisiei Europene este de a oferi o mână de ajutor statelor membre în soluționarea acestor probleme. Iată de ce Comisia a prezentat astăzi cinci acțiuni care vor ajuta statele membre să lupte împotriva potențialelor cazuri de abuz și să utilizeze mai eficient fondurile UE pentru incluziune socială. Trebuie să ne unim eforturile pentru a proteja dreptul la liberă circulație. Cetățenii europeni se bazează pe aceasta.” László Andor, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune, a declarat: „Comisia se angajează să garanteze faptul că cetățenii UE sunt într-adevăr în măsură să-și exercite drepturile de a munci și de a trăi în orice țară din UE. Statele membre și UE trebuie să lucreze împreună pentru a se asigura că normele privind libera circulație continuă să ofere avantaje maxime cetățenilor și economiilor noastre. Comisia recunoaște că pot apărea probleme locale, create de un aflux brusc și de mare amploare al unor persoane provenind din alte țări ale UE într-o anumită zonă geografică. Acest aflux de persoane poate reprezenta o povară pentru sectoare cum ar fi educația, locuințele și infrastructura. Prin urmare, Comisia este pregătită să se angajeze, alături de statele membre, pentru a ajuta autoritățile municipale, și nu numai, să utilizeze pe deplin resursele Fondului Social European.” Cu peste 14 milioane de cetățeni ai UE rezidenți într-un alt stat membru, libera circulație – și anume posibilitatea de a trăi, a munci sau a studia oriunde în Uniunea Europeană – este dreptul cel mai prețuit de europeni. Lucrătorii din UE beneficiază de acest drept încă de la nașterea Uniunii Europene, principiul fiind consacrat la Roma, în 1957, cu ocazia primului tratat european.

Libera circulație a cetățenilor este de asemenea unul dintre pilonii pieței unice și un element central al succesului acesteia: ea stimulează creșterea economică, permițându-le persoanelor să călătorească, să consume și să lucreze peste graniță și dându-le companiilor ocazia să recruteze dintr-un rezervor mai bogat de talente. Mobilitatea forței de muncă între statele membre contribuie la reducerea necorelărilor dintre competențele oferite și locurile de muncă disponibile, în contextul unor dezechilibre semnificative pe piețele forței de muncă din UE și al îmbătrânirii populației.

În fine, normele UE în materie de liberă circulație prevăd o serie de garanții care permit statelor membre să prevină abuzurile.
Comunicarea analizează impactul pe care cetățenii mobili ai UE îl au asupra sistemelor de protecție socială din statele membre gazdă. Dovezi concrete sugerează cu tărie faptul că majoritatea cetățenilor UE care se mută într-un alt stat membru fac acest lucru pentru a munci.

Probabilitatea ca aceștia să exercite o activitate economică este mai mare, comparativ cu cetățenii statului membru gazdă, iar șansele ca ei să depindă de prestații sociale sunt mai reduse. De fapt, procentajul cetățenilor mobili ai UE care beneficiază de prestații este relativ scăzut, în comparație cu resortisanții proprii ai statelor membre și cu cei ai țărilor terțe (Anexa 3). În majoritatea statelor membre, cetățenii mobili ai UE sunt contribuabili neți la sistemul de protecție socială din țara gazdă.

Comunicarea definește drepturile și obligațiile pe care le au cetățenii Uniunii în temeiul legislației UE. Ea clarifică condițiile pe care aceștia trebuie să le îndeplinească pentru a avea dreptul la liberă circulație și a beneficia de asistență socială și de prestații de securitate socială. Ținând cont de problemele apărute în unele state membre, comunicarea explică garanțiile menite să combată abuzurile, frauda și erorile, descriind totodată instrumentele de incluziune socială aflate la dispoziția statelor membre și a comunităților locale care se confruntă cu presiuni speciale provocate de afluxul cetățenilor mobili ai UE.

Pentru a răspunde preocupărilor exprimate în unele state membre UE cu privire la punerea în practică a normelor privind libera circulație, Comisia definește cinci acțiuni pentru a ajuta autoritățile naționale și locale:

1. să lupte împotriva căsătoriilor de conveniență: Comisia va ajuta autoritățile naționale să pună în aplicare norme UE care să le permită să combată eventualele abuzuri ale dreptului la libera circulație, prin elaborarea unui manual privind soluționarea problemei căsătoriilor de conveniență.
2. să aplice norme UE de coordonare a securității sociale: Comisia colaborează îndeaproape cu statele membre pentru a clarifica, printr-un ghid practic ce va fi elaborat până la finele anului 2013, „proba reședinței obișnuite”, prevăzută de normativa europeană privind coordonarea securității sociale [Regulamentul (CE) nr. 883/2004 ]. Criteriile stricte aplicate în cadrul acestei probe garantează faptul că cetățenii care nu lucrează pot avea acces la securitate socială într-un alt stat membru doar după ce și-au deplasat cu adevărat centrul de interes în statul respectiv (de exemplu, familiile).
3. să soluționeze problemele legate de incluziunea socială: ajutând statele membre să utilizeze mai eficient Fondul social european pentru a aborda problema integrării sociale: de la 1 ianuarie 2014, minimum 20 % din fondurile FSE ar trebui cheltuite pentru promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei în fiecare stat membru.
4. să promoveze schimbul de bune practici între autoritățile locale: Comisia va ajuta autoritățile locale din întreaga Europă să facă schimb de cunoștințe, pentru a răspunde mai bine provocărilor din sfera incluziunii sociale. Până la finele anului 2013, Comisia va finaliza un studiu de evaluare a impactului liberei circulații în șase mari orașe, iar în februarie 2014, ea va invita primarii să discute provocările și să facă schimb de bune practici.
5. să asigure aplicarea pe teren a normelor UE privind libera circulație: până la finele anului 2014, Comisia va elabora, în colaborare cu statele membre, un modul de pregătire online, pentru a ajuta personalul autorităților locale să înțeleagă și să aplice pe deplin dreptul la libera circulație al cetățenilor UE. 47% dintre cetățenii UE sunt astăzi de părere că problemele cu care se confruntă atunci când se mută într-o altă țară din UE sunt cauzate de faptul că funcționarii administrațiilor locale nu sunt suficient de bine familiarizați cu dreptul la liberă circulație al cetățenilor UE.

Context
Cu 20 de ani în urmă, Tratatul de la Maastricht a extins dreptul la liberă circulație tuturor cetățenilor UE, indiferent dacă aceștia desfășoară sau nu o activitate economică. Normele și condițiile specifice care se aplică dreptului la liberă circulație și ședere sunt stipulate într-o directivă adoptată de statele membre în 2004 (Directiva 2004/38/CE).

Pentru 56 % din cetățenii europeni, libera circulație este cea mai pozitivă realizare a Uniunii Europene. Într-adevăr, tot mai mulți europeni beneficiază de acest drept, locuind într-un alt stat membru al UE: la finele anului 2012, 14,1 milioane de cetățeni trăiau într-un alt stat membru decât țara lor de origine. În sondajele Eurobarometru, peste două treimi dintre europeni (67%) consideră că libera circulație a persoanelor pe teritoriul UE aduce beneficii economice propriei țări (a se vedea anexa 1).

Fiecare cetățean european are dreptul de a locui într-o altă țară din UE pentru cel mult trei luni, fără nicio altă condiție sau formalitate. Dreptul de ședere pentru mai mult de trei luni face obiectul anumitor condiții, în funcție de statutul persoanei în statul membru gazdă (pentru detalii suplimentare, a se vedea MEMO/13/1041).

Persoane de contact:
Mina Andreeva (+32 2 299 13 82)
Jonathan Todd (+32 2 299 41 07)
Natasha Bertaud (+32 2 296 74 56)
Cécile Dubois (+32 2 295 18 83)

Anexa 1: Percepția publică privind libera circulație

Sursa: Flash Eurobarometer 365

Anexa 2: Cetățenii mobili ai UE ar putea fi mai activi din punct de vedere economic decât resortisanții proprii ai statelor membre

Diagrama este sortata in functie de vârsta de muncă (15-64 ani) a cetățenilor mobili ai UE care locuiesc în țară.
Sursa: Eurostat, Sondajul UE asupra Forței de Muncă (table lfsa_argan). Notă: doar principalele țări de destinație ale cetățenilor mobili ai UE sunt prezentate în grafic. Aceste 17 state membre întrunesc 99% din totalul cetățenilor mobili ai UE în 2012.

Anexa 3: Efectul cetățenilor mobili ai UE privind sistemul social din patru state membre 

Date furnizate de statele membre.

Anexa 4: Alocarea fondurilor UE din Fondul Social-European 2007-2013

* Plăți intermediare cumulate efectuate de Comisie către statele membre, pe baza cheltuielilor certificate. Rata efectivă de punere în aplicare poate fi semnificativ mai mare.
**Bugetul alocat priorităților "Creșterea participării migranților la ocuparea forței de muncă" și "Integrarea persoanelor dezavantajate pe piața muncii".

Pagini Utile

1. Comisia Europeană – libera circulațe în UE
2. Libera circulație a lucrătorilor
   
3. Pagina de internet a doamnei Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei Europene și comisarul UE pentru justiție
   
4. O puteți urmări pe dna vicepreședinte pe Twitter: @VivianeRedingEU
   
5. Pagina de internet a comisarului László Andor
   
6. Îl puteți urmări pe comisarul László Andor pe Twitter
   
7. Urmăriți EU Justice pe Twitter: @EU_Justice
   
8. Abonați-vă la newsletter-ul gratuit al Comisiei Europene privind ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune