Într-un raport publicat de Curtea de Conturi Europeană, aceasta invită Comisia Europeană să crească eficacitatea programului LIFE, îmbunătățind difuzarea și reproducerea rezultatelor proiectelor de mediu care au fost implementate cu succes. „Difuzarea și reproducerea rezultatelor proiectelor LIFE sunt clar insuficiente, ceea ce reduce în mod considerabil capacitatea programului de a îndeplini un rol de catalizator de schimbări în domeniul mediului, acesta fiind obiectivul său major”, a declarat domnul Jan Kinšt, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest raport. Politica de mediu a UE este integrată în celelalte politici principale de cheltuieli ale Uniunii Europene, precum fondurile structurale și politica agricolă comună. LIFE (L’Instrument Financier pour l’Environnement - Instrumentul financiar pentru mediu), în special componenta sa de mediu, este un instrument financiar specific destinat să servească drept platformă pentru elaborarea și schimbul de bune practici și să catalizeze și să accelereze evoluțiile din cadrul politicii de mediu a UE. Eficacitatea sa este așadar puternic influențată de reușita proiectelor finanțate de a juca un rol catalizator de schimbări în domeniul mediului. Programul LIFE este gestionat direct de Comisie. Cel mai recent program LIFE a acoperit perioada 2007-2013 și a dispus de un buget anual mediu de 239 de milioane de euro, destinat finanțării de proiecte – buget care reprezenta mai puțin de 1,5% din totalul estimat al cheltuielilor UE în domenii legate de mediu. În urma auditului, s-a constatat că absența unui mecanism prin care resursele limitate să fie direcționate către atingerea unor obiective predefinite a avut drept rezultat lipsa unei mase critice de proiecte reușite, capabile să stimuleze producerea unor evoluții semnificative în politica de mediu a UE. De asemenea, faptul că au fost stabilite alocări orientative naționale a împiedicat selecția celor mai bune proiecte, deoarece proiectele erau selectate nu numai pe baza meritelor lor, ci și pe baza criteriului statului membru de origine.

Auditorul extern al UE a atras atenția asupra faptului că selecția proiectelor nu a fost justificată în mod suficient de către Comisie și că, deși unele dintre proiectele finanțate au obținut rezultate pozitive, programul nu și-a îndeplinit rolul fundamental de a asigura o difuzare și o reproducere eficace a rezultatelor.

Note către editori:
Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene se publică pe tot parcursul anului și prezintă rezultatele unor audituri selectate care au ca obiect domenii specifice ale bugetului UE sau aspecte specifice legate de gestiune.
Acest raport special (RS nr. 15/2013) este intitulat „A fost eficace componenta «Mediu» din cadrul programului LIFE?” și a examinat dacă modul în care a fost conceput și implementat acest program a contribuit la eficacitatea acestuia. Selectând în vederea auditului proiecte care au fost finanțate în perioada 2005-2010, auditorii Curții au vizitat serviciile competente din cadrul Comisiei, precum și cinci state membre care se numără printre cei mai mari beneficiari ai programului LIFE (Germania, Spania, Franța, Italia și Marea Britanie ) și cărora le corespund un procent de 55% din bugetul alocat programului LIFE și un procent de 15% din proiecte.

Curtea a constatat că, per ansamblu, componenta „LIFE Mediu” nu funcționa în mod eficace deoarece nu era suficient de bine concepută și implementată.

Pe baza constatărilor sale, Curtea a formulat următoarele recomandări:

• În cadrul elaborării programelor de lucru multianuale prevăzute în noul program LIFE, organele legislative ar trebui să dea posibilitatea Comisiei și statelor membre de a circumscrie cererile de finanțare eligibile la un ansamblu limitat de priorități strategice și de a stabili obiective clare, precise, măsurabile și realizabile pentru proiectele care sunt selectate în vederea finanțării. Existența unui număr limitat de priorități stabilite pentru un anumit număr de ani ar avea efectul de a simplifica procesul de selecție, de a concentra eforturile asupra anumitor probleme și de a facilita evaluarea impactului programului.
• Propunerea Comisiei privind noul program LIFE desființează alocările naționale pentru proiectele tradiționale, dar menține echilibrul geografic pentru proiectele integrate. La aplicarea noului regulament, Comisia ar trebui să vegheze ca selecția proiectelor integrate să se realizeze pe baza meritelor lor, astfel încât asigurarea echilibrului geografic să nu încalce principiul egalității de șanse pentru solicitanții de finanțare.
• Comisia ar trebui să aducă îmbunătățiri formularelor de evaluare utilizate la selecția proiectelor și ar trebui să prevadă obligația evaluatorilor de a furniza evaluări și punctaje separate pentru aspecte majore ale proiectelor (precum caracterul inovator sau demonstrativ al propunerii de proiect, calitatea activităților de difuzare planificate sau potențialul de reproducere a rezultatelor), pentru a se crește calitatea și transparența procesului de selecție și pentru a se asigura că proiectele selectate au potențialul de a contribui în cea mai mare măsură la atingerea obiectivelor programului.
• Comisia ar trebui să își îmbunătățească instrumentele de gestionare a programului, să analizeze opțiunea de a introduce indicatori comuni de realizare și de rezultat adecvați și să urmărească informațiile la nivelul proiectelor, astfel încât să se faciliteze o monitorizare corespunzătoare a programului. Acești indicatori ar trebui să fie definiți, în măsura posibilului, în conformitate cu criteriile „RACER” (relevant, accepted, credible, easy and robust - relevanți, acceptați, credibili, simpli și solizi).
• Comisia ar trebui să aducă îmbunătățiri modului în care evaluează caracterul rezonabil al cheltuielilor de personal declarate, în special în cazul proiectelor comparabile, printr‑o mai bună exploatare a informațiilor colectate în etapa monitorizării. Acestea ar putea fi ulterior utilizate în mod mai eficient pentru a facilita identificarea eventualelor costuri excesive.
• Comisia ar trebui să impună echipei de monitorizare să includă în evaluările sale o analiză critică a măsurilor propuse de beneficiar pentru difuzare, pentru asigurarea sustenabilității și a reproducerii proiectelor, precum și a potențialelor obstacole cu care s‑ar putea confrunta aceste măsuri. Această analiză critică ar trebui să fie efectuată atât în cadrul rapoartelor de evaluare întocmite pe parcursul implementării proiectelor, cât și în cadrul rapoartelor întocmite în urma vizitelor ex post ale echipei de monitorizare.

1. Comisia ar trebui să analizeze modalitățile prin care ar putea încuraja cu mai multă eficacitate difuzarea și reproducerea rezultatelor proiectelor de către beneficiarii privați care doresc să își protejeze interesele comerciale.
2. Comisia ar trebui să analizeze modalitățile prin care să solicite beneficiarilor transmiterea pe cale electronică a unor informații simple și actualizate după finalizarea proiectelor (de exemplu, dacă proiectul este în continuare operațional, dacă proiectul a fost reprodus și, în caz afirmativ, de câte ori etc.). Aceasta ar permite Comisiei să aducă în mod eficient îmbunătățiri informațiilor ex post de care dispune cu privire la eficacitatea programului.

Curtea a mai efectuat un audit cu privire la sustenabilitatea proiectelor LIFE-natură și gestionarea lor de către Comisie în cadrul Raportului special nr. 11/2009, disponibil la adresa:http://www.eca.europa.eu/en/Pages/BrowsePublications.aspx?k=&ty=Special%20Report&y=2009