Comisarul european pentru educație, cultură, multilingvism și tineret, Androulla Vassiliou, va efectua o vizită la București având ca temă perspectivele de educație și de angajare ale tinerilor din România. La 10 martie, comisarul va ține un discurs în cadrul unui eveniment organizat de Ministerul Educației Naționale și de Comisia Europeană pentru analizarea problemelor cu care se confruntă tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează un program educațional sau de formare.

A doua zi, pe 11 martie, Androulla Vassiliou va lansa Erasmus+, noul program de finanțare al UE pentru educație, formare, tineret și sport, care va oferi burse unui număr de 120.000 de români pentru a studia, a urma cursuri de formare, a dobândi experiență profesională sau a participa la acțiuni de voluntariat în străinătate în următorii șapte ani. Această cifră este cu 50% mai mare decât în precedentele programe ale UE. Comisarul va vizita, de asemenea, o serie de proiecte în favoarea romilor organizate în capitală, împreună cu filantropul de origine maghiară George Soros, care militează de mult timp pentru drepturile acestei comunități. Înaintea vizitei sale, comisarul Vassiliou a declarat: „Ca în multe alte țări europene, rata șomajului în rândul tinerilor din România este foarte îngrijorătoare și reprezintă o risipă imensă de capacități umane. În pofida unor progrese recente, proporția persoanelor cu un nivel scăzut de competențe în ceea ce privește lectura, matematica și științele, precum și rata părăsirii timpurii a școlii în România sunt foarte ridicate. Această situație agravează problema tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează un program educațional sau de formare. Sistemele de educație și de formare trebuie să promoveze medii de învățare favorabile, să pună accentul pe nevoile individuale ale elevilor și să soluționeze de urgență problema inadecvării competențelor.
Noul nostru program Erasmus+ va acorda sprijin celor mai vulnerabili tineri, inclusiv tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează un program educațional sau de formare. Oferind oportunități de mobilitate pentru învățare non-formală, de exemplu prin intermediul Serviciului european de voluntariat, Erasmus+ va permite tinerilor să-și întărească încrederea în sine, îi va ajuta să-și găsească drumul în viață și, cel mai important, le va consolida competențele”, a adăugat comisarul Vassiliou.

România va primi aproape 52 de milioane de euro în 2014 în cadrul programului Erasmus+, ceea ce înseamnă o creștere cu 11% în comparație cu finanțarea primită anul trecut prin programul pentru învățarea pe tot parcursul vieții și programul „Tineret în acțiune”. Nivelul de finanțare va crește în fiecare an până în 2020. România poate, de asemenea, beneficia de bursele Jean Monnet pentru studii privind integrarea europeană realizate în instituții de învățământ superior și pentru proiecte transnaționale în domeniul sportului.
Între 2007 și 2013, aproximativ 80.000 de studenți, tineri, profesori, formatori și animatori pentru tineret din România au beneficiat de burse în cadrul programului UE pentru învățarea pe tot parcursul vieții și al programului „Tineret în acțiune”, care au fost înlocuite de programul Erasmus+.

Context
Programul Erasmus+
Programul Erasmus+ este lansat într-un moment în care în Europa există 26 de milioane de șomeri, dintre care aproximativ șase milioane sunt tineri. În România 185.000 de tineri sunt înregistrați ca șomeri, rata șomajului în rândul tinerilor fiind de peste 23%.

În același timp, în Europa există peste două milioane de locuri de muncă vacante, iar o treime dintre angajatori declară că întâmpină dificultăți în a recruta personal cu competențele necesare.
Erasmus+ va contribui la remedierea acestor lacune în materie de competențe, oferind unui număr de patru milioane de persoane posibilitatea de a studia, de a urma cursuri de formare, de a dobândi experiență profesională sau de a participa la activități de voluntariat în străinătate. Tinerii care beneficiază de aceste oportunități au mai multe șanse să-și dorească sau să fie capabili să lucreze în străinătate în viitor, ceea ce le sporește perspectivele de angajare pe termen lung.
Bugetul programului Erasmus+ pentru următorii șapte ani este de 14,7 miliarde de euro, cu 40% mai mult decât bugetul programelor anterioare din perioada 2007-2013. Fiecare stat membru va beneficia de o creștere semnificativă a finanțării pe durata programului.
Pe lângă faptul că va oferi oportunități de mobilitate individuale, Erasmus+ va crește calitatea și relevanța sistemelor europene de educație, formare și tineret, prin acordarea de sprijin pentru formarea personalului didactic și a animatorilor pentru tineret, precum și prin stabilirea de parteneriate mai strânse între sistemul de educație și angajatori.

Bugetul de 14,7 miliarde de euro ia în considerare estimările privind inflația în viitor. Se estimează că se vor aloca fonduri suplimentare pentru programele de schimb din învățământul superior și pentru sprijinul administrativ acordat țărilor din afara UE. Decizia privind fondurile suplimentare disponibile va fi confirmată în cursul anului 2014.
Pentru prima dată, Erasmus+ oferă sprijin pentru sport. Bugetul prevăzut în acest sens, de aproximativ 265 milioane de euro pe o perioadă de șapte ani, va contribui la combaterea unor probleme transfrontaliere cum ar fi meciurile aranjate și dopajul. De asemenea, vor fi sprijinite proiecte transfrontaliere la care participă organizații active în domeniul sporturilor de masă și care promovează, de exemplu, buna guvernanță, egalitatea între femei și bărbați, incluziunea socială, carierele duble și activitatea fizică pentru toți.

Cine beneficiază de programul Erasmus+?

• Două milioane de studenți din învățământul superior vor avea posibilitatea să studieze sau să urmeze cursuri de formare în străinătate, inclusiv în cadrul a 450.000 de stagii;
• 650.000 de ucenici și de tineri care urmează cursuri de formare profesională vor primi burse ca să studieze, să urmeze cursuri de formare sau să lucreze în străinătate;
• 800.000 de profesori, formatori, membri ai personalului didactic și animatori pentru tineret vor avea posibilitatea de a preda sau de a urma cursuri de formare în străinătate;
• 200.000 de studenți masteranzi care urmează un ciclu complet de studii în altă țară vor beneficia de garanții pentru împrumuturi;
• peste 25.000 de studenți vor primi burse pentru a urma programe comune de masterat, ceea ce presupune efectuarea de studii la cel puțin două instituții de învățământ superior din străinătate;
• peste 500.000 de tineri vor putea desfășura activități de voluntariat în străinătate sau vor putea participa la programe de schimb de experiență pentru tineret;
• 125.000 de școli, instituții de învățământ profesional și de formare, instituții de învățământ superior și de învățământ pentru adulți, organizații pentru tineret și întreprinderi vor primi finanțare pentru a institui 25.000 de „parteneriate strategice”, cu scopul de a promova schimburile de experiență și stabilirea de contacte cu piața muncii;
• 3.500 de instituții de învățământ și întreprinderi vor primi sprijin pentru crearea a peste 300 de „Alianțe ale cunoașterii” și „Alianțe ale competențelor sectoriale”, pentru a stimula capacitatea de inserție profesională, inovarea și spiritul antreprenorial;
• 600 de parteneriate transnaționale în domeniul sportului, incluzând evenimente europene de tip non-profit, vor beneficia de asemenea de finanțare.

Tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează un program educațional sau de formare

1. Conform Fundației europene pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă (Eurofound), aproximativ 14 milioane de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani nu sunt încadrați profesional și nu urmează un program educațional sau de formare. Inactivitatea prelungită sporește riscul de sărăcie, de excluziune socială sau de marginalizare socială. Costurile economice ale acestei situații sunt estimate la 160 de miliarde de euro pe an sau 1,3% din PIB-ul UE.
2. Un studiu la nivelul UE arată că activitățile pentru tineret pot contribui la consolidarea aptitudinilor și a încrederii în sine a tinerilor, ceea ce le permite acestora să fie mai activi pe plan social, să evite excluziunea și să-și sporească perspectivele de angajare.
3. Persoanele care părăsesc timpuriu școala
4. Strategia Europa 2020 a stabilit ca obiectiv principal reducerea procentului de persoane care părăsesc timpuriu școala la mai puțin de 10 % până în 2020. În România, rata părăsirii timpurii a școlii a fost de 17,4% în 2012, în comparație cu o medie europeană de 12,8% și cu un obiectiv național de 11,3% (a se vedea IP/13/324).
5. Ultimul raport PISA (Programul pentru evaluarea internațională a elevilor) al OCDE privind matematica, științele și competențele de lectură ale elevilor în vârstă de 15 ani a arătat că România este cu mult sub obiectivul UE pentru 2020 privind reducerea la mai puțin de 15% a procentului persoanelor cu un nivel scăzut al competențelor. Nivelurile în România sunt de 37,3% pentru lectură, 40,8% pentru matematică și 37,3% pentru științe (a se vedeaIP/13/1198).

Persoane de contact:

1. Dennis Abbott (+32 2 295 92 58); Twitter: @DennisAbbott
2. Dina Avraam (+32 2 295 96 67)

Pagini Utile

1. Programul Erasmus+
2. Erasmus+ Întrebări frecvente (MEMO/13/1008 19/11/2013)
   
3. Comisia Europeană: Educație și formare
   
4. Comisia Europeană: Tineret
   
5. Eurofound: Tinerii și persoanele care nu sunt încadrate profesional și nu urmează un program educațional sau de formare
   
6. Pagina de internet a comisarului Androulla Vassiliou
   
7. Twitter: Androulla Vassiliou @VassiliouEU