Comisia Europeană a adoptat o serie de recomandări în materie de politică economică pentru fiecare stat membru în scopul de a se consolida redresarea care a început în urmă cu un an. Recomandările au la bază analize detaliate privind situația din fiecare țară și formulează orientări cu privire la modalitățile de stimulare a creșterii economice, de intensificare a competitivității și de creare de locuri de muncă în perioada 2014-2015.

În acest an, accentul nu mai este pus pe abordarea chestiunilor urgente cauzate de criză, ci pe consolidarea condițiilor necesare pentru creștere durabilă și ocuparea forței de muncă în economia din perioada post-criză. Ca parte din pachetul care marchează apogeul celui de al patrulea semestru european de coordonare a politicilor economice, Comisia a adoptat, de asemenea, mai multe decizii cu privire la finanțele publice ale statelor membre în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere. Considerate împreună, acestea reprezintă un set ambițios de reforme pentru economia UE.

Președintele José Manuel Barroso a declarat: „În acest fel dorim să oferim un sprijin puternic statelor membre pentru ca acestea să iasă din criză și să revină pe calea creșterii economice, iar recomandările specifice fiecărei țări au rolul de a le ghida în această direcție. Eforturile și sacrificiile depuse pretutindeni în Europa au început să dea roade. Creșterea se înscrie pe o traiectorie ascendentă – chiar dacă progresele sunt încă prea modeste - și, începând din acest an, vom observa o creștere a ratei de ocupare a forței de muncă. În prezent, provocarea fundamentală pentru Uniunea Europeană este de natură politică, și anume: cum putem menține sprijinul pentru reformă pe măsură ce presiunea exercitată de criză începe să scadă? Dacă politicienii acționează ca lideri și au voința politică de a duce până la capăt reformele – chiar dacă sunt nepopulare – atunci vom reuși să realizăm o redresare mai puternică și să oferim tuturor un nivel de trai mai bun.”

Conform analizei efectuate de Comisie, eforturile susținute depuse în ultimii ani în materie de politică la toate nivelurile au așezat economia UE pe un teren mult mai solid. Cu toate acestea, creșterea economică va rămâne inegală și fragilă în perioada 2014-2015, astfel încât este necesar să fie menținut impulsul dat reformei. Pe termen mai lung, potențialul de creștere al UE este încă relativ scăzut: se va înregistra doar o îmbunătățire lentă a nivelurilor ridicate ale șomajului și a situației sociale dificile, iar reducerea decalajelor semnificative în ceea ce privește investițiile va necesita parcurgerea unui proces de durată.

Recomandările din 2014 specifice fiecărei țări
În acest an s-au formulat recomandări pentru 26 de țări (cu excepția Greciei și a Ciprului, care, în prezent, pun în aplicare programe de ajustare economică). Aceste recomandări reflectă progresele realizate începând din 2013, atunci când a avut loc prima rundă de recomandări, care a generat rezultate pozitive.

1. Creșterea economică a fost reluată, inclusiv în cele mai multe dintre țările afectate de criză. Se preconizează că doar Cipru și Croația se vor confrunta cu o contracție a economiilor lor în acest an și se estimează că, până în 2015, toate economiile din UE vor fi din nou în creștere.
2. Starea finanțelor publice continuă să se amelioreze. Se estimează că, în 2014, deficitul bugetar total în statele membre ale UE va scădea sub pragul de 3% din PIB, pentru prima dată de la începutul crizei. Comisia recomandă ca Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Slovacia și Olanda să iasă din procedura aplicabilă deficitelor excesive, ceea ce va reduce numărul țărilor care fac încă obiectul acestei proceduri la 11 (de la 24 în 2011).
3. Reformele puse în aplicare în țările cele mai vulnerabile dau rezultate. În decembrie 2013, Irlanda a ieșit din programul său de asistență financiară, în ianuarie 2014 a ieșit Spania, iar în mai 2014, Portugalia. Se prevede că Grecia va reintra pe creștere în 2014, iar situația din Cipru s-a stabilizat. Datorită hotărârii sale de a continua pe drumul reformelor economice, Letonia a reușit să adopte moneda euro în luna ianuarie.
4. Are loc un proces de reechilibrare, astfel încât pozițiile conturilor curente se ameliorează într-o serie de țări. În martie 2014, pentru prima dată de la introducerea procedurii privind dezechilibrele macroeconomice, Comisia a concluzionat că două țări (Danemarca și Malta) nu se mai confruntă cu dezechilibre și că Spania nu se mai află într-o situație de dezechilibru excesiv.
5. Previziunile indică o creștere modestăîn ceea ce privește ocuparea forței de muncă începând din acest an și în continuare, precum și o scădere a ratei șomajului la 10,4% până în 2015, întrucât, de regulă, între evoluțiile de pe piața forței de muncă și PIB există un decalaj de o jumătate de an sau mai mult. Au fost introduse reforme importante menite să sporească reziliența pieței forței de muncă în mai multe state membre, inclusiv Spania, Portugalia, Italia și Franța.

Cu toate acestea, având în vedere că redresarea este în continuare fragilă și se manifestă în mod inegal, este necesar să fie continuate reformele structurale ale economiilor noastre, în special în ceea ce privește:

1. diminuarea nivelului ridicat al șomajului, combaterea inegalității și a sărăciei: criza a avut un impact puternic și de durată asupra nivelului șomajului în UE, care a rămas extrem de ridicat, atingând 10,8% în 2013, cu diferențe care variază de la 4,9% în Austria la 27,3% în Grecia. Această situație impune reformarea în continuare a politicilor în domeniul ocupării forței de muncă, precum și îmbunătățirea acoperirii și a performanțelor sistemelor de educație și de asigurări sociale. În recomandări se acordă o atenție deosebită combaterii șomajului în rândul tinerilor, în special prin punerea în aplicare a unei garanții pentru tineret;
2. trecerea la un sistem de impozitare care să favorizeze locurile de muncă: în timpul crizei, multe țări s-au bazat pe creșterea impozitelor, mai degrabă decât pe reducerea cheltuielilor, iar sarcina fiscală globală a crescut. Având în vedere că există o marjă limitată de manevră în ceea ce privește finanțele publice, o serie de recomandări vizează cu precădere ca impozitarea să nu se mai concentreze pe forța de muncă, ci pe impozitele pe proprietate, taxele pe consum și de mediu, care au o recurență mai mare, astfel încât să se consolideze respectarea normelor fiscale și lupta împotriva fraudei fiscale;
3. stimularea investițiilor private: finanțarea bancară este în continuare limitată în Italia, Grecia, Spania, Lituania, Slovenia, Croația și Cipru, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii. Recomandările arată necesitatea de a se stabiliza în continuare sectorul bancar și de a se identifica forme alternative de finanțare – de exemplu, scheme de garantare a împrumuturilor sau obligațiuni corporative;
4. creșterea competitivității economiilor noastre: comparativ cu 2013, progresele înregistrate în ceea ce privește reformele structurale din domeniile-cheie rămân la un nivel scăzut. O serie de recomandări formulate în acest an insistă pe continuarea reformelor în sectorul serviciilor, al infrastructurii în domeniul energiei și al transporturilor, al sistemelor de cercetare și dezvoltare și al legislației în domeniul concurenței;
5. reducerea datoriei: având în vedere acumularea deficitelor de-a lungul timpului, se preconizează că datoria publică va atinge un nivel maxim în acest an și trebuie să fie adusă pe o traiectorie descendentă, în special în Belgia, Irlanda, Grecia, Spania, Italia, Cipru și Portugalia, unde aceasta se menține la un nivel de peste 100% din PIB. În ceea ce privește finanțele publice, dificultatea constă în gestionarea costurilor îmbătrânirii – în special în materie de pensii și de asistență medicală – și în menținerea unui nivel al cheltuielilor de natură să stimuleze creșterea economică în domeniul educației, al cercetării și al inovării.

Decizii bugetare
Comisia Europeană a recomandat Consiliului de Miniștri al UE să închidă procedura aplicabilă deficitelor excesive (PDE) în cazul a șase țări: Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Olanda și Slovacia.
De asemenea, Comisia a publicat un raport în care analizează motivele privind încălcarea prevăzută și planificată a valorii de referință prevăzute de tratat privind datoria publică (60% din PIB) în cazul Finlandei. Comisia Europeană a ajuns la concluzia că nu este cazul să se inițieze PDE, având în vedere că deficitul excesiv a apărut ca urmare a contribuțiilor acestei țări la operațiunile de solidaritate în sprijinul țărilor din zona euro.
În plus, Comisia a concluzionat că două țări - Polonia și Croația - au întreprins acțiuni eficiente ca răspuns la recomandările pe care Consiliul le-a adresat acestor țări în cadrul PDE.

Etapele următoare
Recomandările specifice fiecărei țări vor fi discutate de liderii UE și de miniștrii UE în luna iunie. Acestea vor fi adoptate oficial de către Consiliul UE al miniștrilor de finanțe la data de 8 iulie. În continuare va fi la latitudinea statelor membre să pună în aplicare aceste recomandări, prin adoptarea lor în momentul elaborării bugetelor lor naționale și a altor politici relevante pentru 2015. Recomandările formulate în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere vor fi dezbătute și adoptate în cadrul Consiliului UE al miniștrilor de finanțe din 20 iunie.

Persoane de contact:
Pia Ahrenkilde Hansen (+32 2 295 30 70)
Sarah Collins (+32 2 296 80 76)
Simon O'Connor (+32 2 296 73 59)
Vandna Kalia (+32 2 299 58 24)
Audrey Augier (+32 2 297 16 07)

Pagini Utile

1. Recomandările din 2014 specifice fiecărei țări
2. Recomandările pentru România (disponibile în limba engleză)
   
3. Decizii adoptate în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere
   
4. Înregistrările conferințelor de presă și sesiunilor de întrebări și răspunsuri ocazionate de prezentarea recomandărilor specifice de țară