Pentru a proteja mai bine peste 217 milioane de lucrători din UE de accidentele de muncă și de bolile profesionale, Comisia Europeană a prezentat un nou Cadru strategic pentru sănătate și securitate la locul de muncă în perioada 2014-2020, în care se identifică principalele provocări și obiective strategice în materie de sănătate și securitate la locul de muncă, prezentând acțiunile-cheie și instrumentele necesare pentru a le soluționa. Acest nou cadru vizează asigurarea continuării îndeplinirii de către UE a rolului de lider în promovarea unor standarde înalte în materie de condiții de muncă, atât în Europa, cât și la nivel internațional, în conformitate cu Strategia Europa 2020.

László Andor, comisarul european pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune, a declarat: „Astăzi, reînnoim angajamentul Comisiei de a îmbunătăți încontinuu condițiile de muncă ale lucrătorilor din UE. Aceștia au dreptul să lucreze fără să se expună unor riscuri la adresa sănătății sau a siguranței la locul de muncă. Totuși, în UE, în fiecare an, peste 3 milioane de lucrători sunt victime ale unor accidente grave la locul de muncă, soldate cu 4.000 de decese. Accidentele de la locul de muncă și bolile profesionale afectează toate sectoarele și profesiile, indiferent dacă lucrătorii activează într-un birou, conduc un camion sau lucrează într-o mină sau pe un șantier de construcții. Ele nu cauzează doar suferințe personale, ci sunt grevate și de costuri mari pentru întreprinderi și pentru societate în ansamblu. Acest nou cadru strategic urmărește să contribuie la îmbunătățirea calității locurilor de muncă și a satisfacției la locul de muncă, îmbunătățind, în același timp, competitivitatea și productivitatea întreprinderilor europene, în special a întreprinderilor mici și mijlocii, reducând astfel costurile sistemelor de securitate socială.”

În cadrul strategic sunt identificate trei mari provocări în materie de sănătate și securitate la locul de muncă:

1. îmbunătățirea implementării normelor existente în domeniul sănătății și securității, în particular prin creșterea capacității microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici de a institui strategii efective și eficiente de prevenire a riscurilor
2. îmbunătățirea prevenirii bolilor profesionale prin combaterea riscurilor noi și emergente, fără neglijarea celor existente
3. luarea în considerare a îmbătrânirii forței de muncă din UE.

În cadrul strategic se propune abordarea acestor provocări prin intermediul unei serii de acțiuni vizând șapte obiective strategice:

1. Consolidarea în continuare a strategiilor naționale în materie de sănătate și securitate, de exemplu, prin coordonarea politicilor și învățarea reciprocă.
2. Oferirea de sprijin practic întreprinderilor mici și microîntreprinderilor pentru a le ajuta să aplice mai bine normele în materie de sănătate și securitate. Întreprinderile ar beneficia de asistență tehnică și de instrumente practice, cum ar fi evaluarea interactivă online ariscurilor (Online Interactive Risk Assessment – OiRA), o platformă de internet care pune la dispoziție instrumente de evaluare a riscurilor sectoriale.
3. Îmbunătățirea aplicării măsurilor de asigurare a respectării legislației de către statele membre, de exemplu, prin evaluarea performanței inspectoratelor naționale de muncă.
4. Simplificarea legislației existente, dacă este cazul, pentru a elimina sarcinile administrative inutile, păstrând în același timp un nivel înalt de protecție a sănătății și securității lucrătorilor.
5. Abordarea fenomenului de îmbătrânire a forței de muncă din Europa și îmbunătățirea prevenirii bolilor profesionale, pentru a aborda riscurile existente și noi, cum ar fi cele determinate de nanomateriale, de tehnologiile ecologice și de biotehnologii.
6. Îmbunătățirea colectării datelor statistice pentru a dispune de informații de o mai bună calitate și dezvoltarea instrumentelor de monitorizare.
7. Consolidarea coordonării cu organizații internaționale [cum ar fi Organizația Internațională a Muncii (OIM), Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)], precum și cu alți parteneri, pentru a contribui la reducerea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, precum și pentru a îmbunătăți condițiile de muncă la nivel mondial.

În cadrul strategic sunt identificate instrumente pentru a implementa aceste acțiuni: dialogul social, campaniile de informare pe scară largă, aplicarea măsurilor de asigurare a respectării legislației UE, realizarea de sinergii cu alte domenii de politici (de ex, sănătatea publică, învățământul), iar pentru a sprijini implementarea normelor în materie de sănătate și securitate sunt disponibile fonduri UE, cum ar fi Fondul Social European (FSE) și Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI).

Cadrul va fi revizuit în 2016 pentru a ține seama de implementarea sa și pentru a se lua în considerare rezultatele evaluării cuprinzătoare, în curs de desfășurare, a legislației UE în domeniul sănătății și securității la locul de muncă, care vor fi disponibile până la sfârșitul anului 2015.

Context
În special în contextul crizei economice, investirea în promovarea unei culturi a prevenirii riscurilor și în promovarea unor condiții mai bune la locul de muncă oferă beneficii economice și sociale, cum ar fi reducerea numărului de accidente la locul de muncă, îmbunătățirea confortului personalului și a satisfacției la locul de muncă. Norme similare valabile în întreaga UE vor crea, de asemenea, condiții de concurență echitabile pentru toate întreprinderile de pe piața unică, abordând în același timp necesitatea de a evita dumpingul social.

Noul cadru strategic se bazează pe Strategia UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă din perioada 2007-2012, care a fost o reușită, în particular prin contribuția adusă la reducerea cu 27,9 % în UE a numărului de accidente la locul de muncă care se soldează cu o absență mai lungă de trei zile. Această strategie a fost sursa unui cadru comun de coordonare și a unui sens comun al direcției de urmat. În prezent, 27 de state membre dispun de o strategie națională în domeniul SSM, adaptată la contextul lor național și vizând domeniile cu prioritate esențială. Rezultatele evaluării strategiei privind SSM pentru perioada 2007 – 2012 au confirmat valoarea unui cadru strategic al UE pentru acțiuni de politică în domeniul SSM și au evidențiat necesitatea de a se revizui obiectivele, prioritățile și metodele de lucru pentru a adapta cadrul de politici al UE la evoluția tipurilor de muncă, precum și la riscurile noi și emergente.

Cadrul ține seama de opiniile exprimate de către instituțiile UE și de reprezentanții salariaților și ai angajatorilor, precum și de rezultatele unei consultări publice din 2013 pentru a colecta informații privind provocările actuale și viitoare în domeniul sănătății și securității la locul de muncă (IP/13/491), precum și de punctele de vedere exprimate în cadrul Conferinței privind condițiile de muncă din 28 aprilie 2014, care a închis ciclul de consultări.

Persoane de contact:
Jonathan Todd (+32 2 299 41 07)
Cécile Dubois (+32 2 295 18 83)
Pentru public: Europe Direct prin telefon 00 800 6 7 8 9 10 11 sau prin e­mail

Pagini Utile

1. MEMO/14/400
2. Cadru strategic pentru sănătatea și securitatea la locul de muncă (2014 – 2020)
   
3. Pagina de internet a comisarului László Andor
   
4. Urmăriți-l pe comisarul László Andor prin Twitter
   
5. Abonați-vă gratuit la buletinul informativ al Comisiei Europene conținând noutăți referitoare la ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune