În România, doar 48% dintre consumatori folosesc internetul (comparativ cu o medie europeană de 75%) și doar 17% dintre ei cumpără bunuri și servicii online (față de 63%, media europeană). În același timp, 23% dintre români (19%, media UE) își manifestă interesul de a vizualiza conținut online din alte țări, iar 35% dintre ei (27%, media UE) ar dori să poată urmări conținutul disponibil online în propria țară și când călătoresc în interiorul Uniunii Europene.

Românii sunt în principal preocupați de securitatea plăților online (36%), preferă tranzacțiile în persoană (35%) și au temeri privind utilizarea datelor proprii de către terți (28%). Aceste preocupări sunt pe primele locuri și pentru europeni , însă clasate diferit, pe primul loc fiind temerile privind posibila utilizare a datelor personale de terțe părți (43%), urmate de preocupările privind securitatea plăților online (42%) și de preferința de a face tranzacțiile în persoană (26%). Însă, românii sunt mult sub media europeană în ceea ce priveștecompetențele digitale de bază (20 față de 59%), utilizarea platformelor de e-guvernare(5,7 față de 33%) sau a formularelor online pre-completate (6,6 față de 45%).

Pentru a răspunde acestor temeri și preocupări, precum și pentru a oferi oportunități digitale tuturor consumatorilor și întreprinderilor, Comisia Europeană a adoptat o strategie privind piața unică digitală. Ea cuprinde 16 acțiuni specifice, grupate în 3 piloni, care urmează să fie întreprinse până la sfârșitul anului 2016.
Cei trei piloni de bază sunt:
(1) un acces mai bun al consumatorilor și al întreprinderilor la bunuri și servicii digitale în întreaga Europă;
(2) crearea condițiilor adecvate și de concurență echitabile pentru dezvoltarea rețelelor digitale și a serviciilor inovatoare;
(3) valorificarea la maximum a potențialului de creștere al economiei digitale.

Măsurile avute în vedere pentru fiecare dintre ei includ:
- pilonul 1 – norme de facilitare a comerțului transfrontalier, precum și de protecție a consumatorilor; servicii de coletărie mai eficiente și accesibile ca preț; eliminarea geoblocării nejustificate; investigație antitrust în domeniul comerțului electronic; modernizarea legislației privind drepturile de autor; revizuirea directivei privind transmisiile prin satelit și cablu, precum și a normelor privind regimurile de TVA;
- pilonul 2 – revizuirea normelor europene din domeniul telecomunicațiilor și a cadrului mediatic audiovizual; analizarea rolului de piață al platformelor online și a modalităților de combatere a conținutului ilegal;  noi norme privind protecția datelor cu caracter personal; parteneriat cu sectorul industrial privind securitatea cibernetică;
- pilonul 3 – propunerea unei inițiative europene privind libera circulație a datelor; definirea de priorități pentru standarde și interoperabilitate; sprijin pentru dezvoltarea competențelor digitale și un plan de acțiune privind e-guvernarea.

Pașii următori
Echipa proiectului pieței unice digitale va pune în practică aceste acțiuni până la sfârșitul anului 2016. Cu susținerea Parlamentului European și a Consiliului, piața unică digitală ar trebui finalizată cât mai rapid cu putință.
Piața unică digitală se va afla pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului European din 25-­26 iunie.

Persoane de contact pentru presă
Mina ANDREEVA (+32 2 299 13 82)
Marie FRENAY (+32 2 29 64532)
Întrebări din partea publicului larg:
Europe Direct la numărul de telefon 00800 67 89 10 11 sau prin email

Pagini Utile

1. Comunicat de presă integral
2. Fișa informativă despre România