Liderii UE se vor reuni la Bruxelles astăzi și vor trece în revistă eforturile Europei de a genera locuri de muncă și creștere economică și de a îmbunătăți competitivitatea. Industria europeană joacă un rol-cheie, dat fiind că este cea mai importantă activitate economică, reprezentând 20 % din valoarea adăugată brută a Europei și peste 15 % din ocuparea forței de muncă.

Tatăl meu a lucrat cu mândrie într-o oțelărie. La fel ca în multe alte locuri din Europa, uzina locală era și la noi liantul care asigura coeziunea comunității. Uzina era cel mai mare angajator și motorul economiei locale.

Uzinele de astăzi nu mai sunt ca cea pe care o știa tatăl meu. Industria Europei rămâne însă la fel de importantă. Industriile noastre sunt lideri puternici pe piețele mondiale. Ele oferă locuri de muncă pentru mai bine de 50 de milioane de angajați în Europa; ele includ inovatori și întreprinzători remarcabili care valorifică noi oportunități.

Punctul forte al industriei europene a fost întotdeauna capacitatea sa de a se adapta și de a inova. Într-un mediu global competitiv care evoluează rapid, trebuie să ne bazăm pe punctele noastre forte – rezerva considerabilă de talente, forța de muncă instruită, tradițiile noastre de inovare și, nu în ultimul rând, cei 500 de milioane de consumatori din cadrul pieței unice. Este deosebit de important ca uzinele noastre să se afle în avangarda tehnologiilor nepoluante și a eficienței energetice, astfel încât să poată reduce costurile și să fie mai puțin dependente de furnizori din țări terțe. Acestea trebuie să profite de oportunitățile oferite de estomparea granițelor tradiționale dintre produse, servicii și economia digitală. Trebuie să investim în mod colectiv în cetățenii noștri, echipându-i cu competențele necesare pentru un mediu de lucru care evoluează constant și cu drepturile sociale adecvate pentru modelele de ocupare a forței de muncă, aflate și ele în schimbare. Regiunile noastre și vechile situri industriale ar trebui transformate, nu doar pentru a construi apartamente scumpe pe malul apei, ci și pentru a crea noi locuri de muncă pentru lucrătorii din regiune.

Strategia Comisiei Europene în materie de industrie sprijină această tranziție către o economie modernă, nepoluantă și echitabilă, cu o abordare cuprinzătoare și orientată spre rezultate în diversele domenii de politică.

Industria ar trebui să profite de oportunități și să valorifice la maximum soluțiile de investiții ale UE, în special Planul de investiții pentru Europa, pe care unii îl numesc și „planul Juncker”. Planul a furnizat finanțare regiunii Nord Pas-de-Calais pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. A ajutat întreprinderile poloneze specializate în vânzarea cu ridicata de produse siderurgice să introducă servicii noi și să creeze noi locuri de muncă. A sprijinit construirea unei noi fabrici de bioproduse în Finlanda, precum și prima instalație din Europa pentru reciclarea și topirea titanului. Fie că este vorba de imprimare 3D, de materiale plastice bio pentru ambalaje sau de sisteme noi pentru a reduce utilizarea apei în industria chimică, UE va continua să finanțeze și să investească în inovații cu rol de pionierat și în industria europeană.

Vom avea și în continuare nevoie de investiții din străinătate. Acest lucru implică să ne menținem deschiderea față de activitățile economice și să menținem deschiderea piețelor străine față de întreprinderile europene.

Eu nu sunt însă un adept naiv al liberului schimb. Trebuie să rămânem vigilenți și să luăm măsuri împotriva practicilor comerciale neloiale, așa cum am făcut atunci când am impus taxe antidumping pentru produsele siderurgice din China, porumbul dulce din Thailanda sau biomotorina din SUA, Indonezia și Argentina. Vom continua, de asemenea, să facem uz de posibilitățile oferite de legislația privind ajutoarele de stat pentru a sprijini cercetarea și investițiile ecologice. Și vom promova autonomia noastră strategică și forța noastră industrială în domeniul spațial și în cel al apărării, mai degrabă decât să ne bazăm pe Statele Unite, China sau Rusia.

Dat fiind că peste 50 % din întreprinderile din UE fac deja parte din lanțurile valorice globale, nu ne putem permite să ne întoarcem la izolaționism și protecționism. Industria și economia noastră depind de libertatea, echitatea și sustenabilitatea comerțului internațional. Să luăm drept exemplu acordul comercial încheiat recent cu Canada, unul dintre partenerii noștri cei mai apropiați ca viziune. Este acordul comercial cel mai progresist pe care l-am semnat vreodată și va avea un efect de transformare: exporturile către Canada sprijină deja aproximativ 900 000 de locuri de muncă în Europa, iar prin eliminarea tarifelor, vom ajuta întreprinderile să economisească peste 500 de milioane EUR pe an.

Săptămâna trecută am prezentat o Carte albă privind viitorul Europei, care oferă posibilități de unitate în formula celor 27 de state membre. Pe această bază, sper că vom reuși să avem o dezbatere deschisă și onestă cu privire la măsura în care UE poate și trebuie să contribuie la sprijinirea industriei și să valorifice globalizarea, de exemplu în domeniul fiscal, al educației sau al politicii sociale.

Un lucru îmi este clar: nu văd absolut niciun scenariu în care naționalismul economic poate fi consecvent cu ideea europeană sau cu prosperitatea cetățenilor săi. Cred într-o Europă cu o politică industrială comună, solidă, care să asigure succesul chiar și în perioade dificile. Această politică joacă un rol central în Europa pentru care lupt.