Joi, 25 ianuarie, Comisia Europeană a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a UE pentru că nu a implementat și nu a aplicat corect Directiva privind stocurile petroliere (Directiva 2009/119/UE a Consiliului).

Conform Directivei privind stocurile petroliere, statele membre au obligația de a asigura menținerea și disponibilitatea unui nivel minim de rezerve de țiței și/sau de produse petroliere pentru a garanta siguranța aprovizionării cu resurse petroliere a Uniunii Europene.

La 20 noiembrie 2015, Comisia a reamintit României obligațiile care îi revin în temeiul Directivei privind stocurile petroliere, printre care obligația de a dispune de proceduri de urgență și de un plan de urgență în cazul apariției unei disfuncționalități majore în aprovizionare, dar și obligația de a asigura un cadru clar și eficace pentru ca operatorii să își poată delega obligațiile de stocare. Comisia a pus în discuție și faptul că legislația română interzice utilizarea stocurilor petroliere drept garanții reale, adică drept active oferite ca garanție pentru a obține un împrumut, ceea ce ar putea face mai dificilă îndeplinirea obligației operatorilor economici de a deține stocuri. Întrucât România nu a abordat aceste aspecte, Comisia i-a adresat un aviz motivat la 18 noiembrie 2016. Următoarea etapă, anunțată în 25 ianuarie, a fost trimiterea în fața Curții de Justiție a UE.

Context

Directiva privind rezervele petroliere (Directiva 2009/119/CE a Consiliului) impune statelor membre obligația de a menține un nivel minim de rezerve de țiței și/sau de produse petroliere și oferă UE siguranța aprovizionării cu resurse petroliere.

În acest context, statele membre trebuie să dispună de proceduri și planuri corespunzătoare pentru situații de urgență, astfel încât să facă față eventualei apariții a unei disfuncționalități majore în aprovizionare. În plus, statele membre pot impune companiilor obligații de a deține rezerve de țiței și/sau de produse petroliere în anumite limite. Companiile cărora li se impun astfel de obligații trebuie, de pildă, să le poată delega pe teritoriul UE în anumite condiții și cu anumite limitări. Directiva privind stocurile petroliere trebuia transpusă până la 31 decembrie 2012.

Despre procedurile privind pachetul lunar de decizii

Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană („Comisia”) urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Principalele decizii adoptate de Comisie în luna ianuarie includ 21 de scrisori de punere în întârziere, 67 de avize motivate și 8 trimiteri în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Totodată, Comisia închide 86 de cazuri în care diferendele cu statele membre în cauză au fost soluționate fără a fi necesară continuarea procedurii de către Comisie.

Pentru mai multe informații privind procedura UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, a se vedea textul integral al MEMO/12/12. Pentru mai multe detalii referitoare la toate deciziile luate, vă rugăm să consultați registrul deciziilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

Persoane de contact pentru presă:

Anna-Kaisa ITKONEN (+32 2 29 56186)

Nicole BOCKSTALLER (+32 2 295 25 89)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 Pagini utile

Despre principalele decizii cuprinse în pachetul din ianuarie 2018 privind procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor: MEMO/18/349

Despre procedura în constatarea neîndeplinirii obligațiilor în general: MEMO/12/12

Despre procedura UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor