Doriți să aflați mai multe despre Uniunea Europeană și să participați la o discuție despre viitorul său?
Comisia Europeană a prezentat în 2 iunie, o nouă strategie menită să facă mai puternic și mai rezilient cel mai mare spațiu al libertății de circulație din lume – spațiul Schengen.
Spațiul Schengen înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de țări. Eliminarea controalelor la frontierele interne între statele Schengen face parte integrantă din modul de viață european: aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-un stat Schengen și lucrează în altul. Oamenii și-au organizat viața în funcție de libertățile oferite de spațiul Schengen, 3,5 milioane de persoane tranzitând zilnic dintr-un stat Schengen în altul.
Libera circulație a persoanelor, a bunurilor și a serviciilor este în centrul proiectului Uniunii Europene și este esențială pentru redresarea Europei în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Prin strategia de astăzi, Comisia face bilanțul provocărilor cu care s-a confruntat spațiul Schengen în ultimii ani și stabilește o cale de urmat care să mențină beneficiile acestui spațiu. Este necesară o acțiune comună la nivelul Uniunii pentru ca statele membre să facă față provocărilor actuale.
Buna funcționare a spațiului Schengen se bazează pe trei piloni: (1) gestionarea eficace a frontierelor externe ale UE, (2) consolidarea măsurilor interne pentru a compensa absența controalelor la frontierele interne, în special în ceea ce privește cooperarea polițienească, securitatea și gestionarea migrației și (3) asigurarea unei pregătiri și a unei guvernanțe solide, inclusiv integrarea tuturor statelor membre în spațiul Schengen. Pentru a încuraja încrederea reciprocă în punerea în aplicare a normelor Schengen, Comisia prezintă astăzi și o propunere de revizuire a mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: Libertatea de a circula, de a trăi și de a lucra în diferite state membre este o libertate la care europenii țin mult. Aceasta este una dintre cele mai mari realizări ale UE, dar diversele crize și provocări ne-au arătat că nu putem considera Schengen ca fiind de la sine înțeles. Astăzi, prezentăm o cale de urmat care garantează că spațiul Schengen poate rezista în timp, care va asigura libera circulație a persoanelor, a bunurilor și a serviciilor, indiferent de circumstanțe, pentru a ne reconstrui economiile și pentru a ieși mai puternici din situații de criză.
Vicepreședintele pentru promovarea modului nostru de viață european, Margaritis Schinas, a declarat în legătură cu acest subiect: Circulația neîngrădită în spațiul Schengen este esențială pentru modul nostru de viață european. Schengen este o mașină bine unsă, dar, ca orice mașină, pentru a rezista în timp, bazele acestuia trebuie consolidate. Astăzi trasăm o nouă cale de urmat care să asigure securitatea și mobilitatea cetățenilor UE, sporind în același timp reziliența spațiului Schengen în fața diferitelor provocări. Desigur, spațiul Schengen nu este complet atât timp cât nu cuprinde toate statele membre. Un spațiu Schengen deschis tuturor va fi mai puternic și mai sigur.
Comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a adăugat: Prin strategia privind spațiul Schengen, prezentată astăzi, vom fi mai puternici în exterior pentru a fi mai liberi în interior. Sistemele informatice de ultimă generație vor contribui la o mai bună gestionare a frontierelor externe, în timp ce consolidarea cooperării polițienești și gestionarea comună a migrației vor contribui la consolidarea spațiului Schengen fără controale la frontiere. Strategia de astăzi va promova încrederea și guvernanța pentru a ne permite să anticipăm, să ne pregătim și să reacționăm mai bine și mă angajez să mă asigur că fiecare stat membru își va îndeplini rolul în acest sens.
Strategia are următoarele obiective:
Un mecanism de evaluare revizuit pentru consolidarea încrederii
Pentru a promova încrederea comună în punerea în aplicare a normelor Schengen și pentru a asigura identificarea și remedierea rapidă a eventualelor deficiențe, Comisia propune astăzi revizuirea mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen. Printre modificări se numără accelerarea procesului de evaluare și o procedură accelerată în cazul unor deficiențe semnificative care ar putea pune în pericol întregul spațiu Schengen. De asemenea, se va pune un accent politic mai puternic pe evaluările Schengen, întrucât rezultatele acestora vor fi incluse în raportul anual privind situația spațiului Schengen și vor fi discutate cu Parlamentul European și cu Consiliul. Mecanismul revizuit include o monitorizare sporită a respectării drepturilor fundamentale.
Context
În urmă cu 36 de ani, 5 state membre au convenit să elimine controalele la frontierele dintre ele. În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.
Normele Schengen necesită o actualizare pentru a le adapta la provocările în continuă evoluție. Pentru a construi un spațiu Schengen mai rezilient, președinta von der Leyen a anunțat în discursul său privind starea Uniunii din septembrie anul trecut că Comisia va prezenta o nouă strategie pentru viitorul spațiului Schengen.
Această strategie se bazează pe consultări ample cu deputații din Parlamentul European și cu miniștrii afacerilor interne reuniți în cadrul Forumului Schengen organizat în noiembrie 2020 și în mai 2021.
Pentru informații suplimentare
Notă de informare: Către un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient
Strategia pentru un spațiu Schengen pe deplin funcțional și rezilient
Propunerea de revizuire a mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen + anexa (a se vedea, de asemenea, evaluarea impactului și rezumatul acestuia)