Pachetul de primăvară al semestrului european 2025 analizează principalele provocări economice și sociale din întreaga UE și oferă orientări de politică statelor membre cu scopul de a consolida competitivitatea, prosperitatea și reziliența.

În acest scop, acesta include recomandări specifice fiecărei țări și promovează reforme și investiții aliniate la aceste priorități ale UE.

Orientările de politică prezentate vin într-o perioadă caracterizată de un mediu comercial și de securitate deosebit de volatil. Acesta este strâns legat de Busola pentru competitivitate, foaia de parcurs pe cinci ani a Comisiei pentru stimularea rezilienței UE și a poziției sale la nivel mondial. Pachetul de astăzi marchează, de asemenea, prima evaluare a progreselor înregistrate de statele membre în temeiul cadrului revizuit de guvernanță economică și al planurilor lor bugetar-structurale. Pe fondul provocărilor tot mai mari în materie de securitate, clauza derogatorie națională (CNE) din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere este, de asemenea, utilizată pentru prima dată. Scopul NEC este de a facilita tranziția către niveluri mai ridicate ale cheltuielilor pentru apărare, protejând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice.

Recomandări specifice adresate statelor membre

Rapoartele de țară din 2025 evaluează evoluțiile economice, sociale și în materie de ocupare a forței de muncă din fiecare stat membru, în conformitate cu prioritățile stabilite în Busola pentru competitivitate. Statele membre sunt încurajate să își stimuleze competitivitatea prin eliminarea decalajului în materie de inovare, prin promovarea decarbonizării în conformitate cu Pactul pentru o industrie curată, prin reducerea dependențelor excesive, prin creșterea securității și a rezilienței, inclusiv prin consolidarea capabilităților de apărare și prin promovarea competențelor și a locurilor de muncă de calitate, asigurând în același timp echitatea socială.

Pentru a sprijini competitivitatea în toate sectoarele, Busola pentru competitivitate stabilește cinci factori favorizanți orizontali care se reflectă, de asemenea, în recomandările specifice fiecărei țări, adaptate fiecărui stat membru.

Rapoartele de țară din acest an fac, de asemenea, bilanțul punerii în aplicare a planurilor de redresare și reziliență (PNRR) și a programelor politicii de coeziune. Având în vedere că Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) se încheie în 2026, punerea în aplicare rapidă și specifică este esențială, majoritatea statelor membre trebuind să accelereze progresele. În paralel, Comisia publică astăzi o comunicare privind MRR în perspectiva anului 2026, pentru a oferi orientări statelor membre cu privire la închiderea fără probleme și cu succes a instrumentului. Comisia urmărește, de asemenea, să accelereze punerea în aplicare a politicii de coeziune, concentrându-se asupra priorităților strategice din evaluarea la jumătatea perioadei.

Luând în considerare obiectivele de politică ale UE, recomandările specifice fiecărei țări din acest an oferă orientări adaptate nevoilor specifice ale fiecărui stat membru. Acestea reflectă amploarea și urgența acțiunilor necesare, în trei domenii-cheie: (i) politica bugetară, inclusiv reformele menite să sporească eficacitatea politicii fiscale și a cheltuielilor publice, (ii) punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență și a programelor politicii de coeziune și (iii) provocările structurale restante și/sau nou apărute, cu accent pe Busola pentru competitivitate.

Consolidarea sustenabilității finanțelor publice

Pachetul privind semestrul european de primăvară 2025 încheie primul an complet de supraveghere macroeconomică în temeiul cadrului de guvernanță revizuit. Acesta evaluează progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a planurilor lor bugetar-structurale pe termen mediu prezentate în toamna anului trecut. Comisia evaluează conformitatea prin compararea creșterii preconizate a cheltuielilor nete cu plafoanele stabilite de Consiliu sau prezentate în planurile naționale.

Pachetul din acest an subliniază flexibilitatea cadrului revizuit pentru a răspunde provocărilor neașteptate. În cadrul Planului ReArm Europe/Readiness 2030 prezentat în martie 2025, Comisia a propus activarea clauzei derogatorii naționale, care permite statelor membre să depășească temporar ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete pentru a stimula cheltuielile pentru apărare. La cererea a 16 state membre (Belgia, Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia și Slovenia), Comisia a adoptat astăzi recomandări adresate Consiliului în vederea activării clauzei derogatorii naționale pentru țările în cauză.

Supravegherea fiscală

În ceea ce privește statele membre care fac obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive (PDE), Comisia consideră că, în cazul Franței, Italiei, Ungariei, Maltei, Poloniei și Slovaciei, nu este necesar să se ia măsuri suplimentare în cadrul PDE pentru aceste țări în această etapă.

În ceea ce privește Belgia, în urma prezentării planului său pe termen mediu, Comisia a recomandat o nouă traiectorie corectivă, în prezent în așteptarea adoptării de către Consiliu. Deși creșterea preconizată a cheltuielilor nete ale Belgiei în 2025 depășește plafonul prevăzut în prezenta recomandare, aceasta rămâne în limitele flexibilității prevăzute de clauza derogatorie națională.

În schimb, creșterea cheltuielilor nete ale Românieieste cu mult peste plafonul stabilit de traiectoria sa corectivă, prezentând riscuri clare pentru corectarea deficitului său excesiv până în 2030. Prin urmare, Comisia recomandă Consiliului să adopte o decizie prin care să constate că România nu a luat măsuri eficace.

Comisia a evaluat, de asemenea, progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a planurilor pe termen mediu în 18 state membre. 12 state membre (Austria,Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia, Lituania, Slovenia, Suedia)sunt evaluate ca fiind conforme cu creșterea maximă recomandată a cheltuielilor nete, ținând seama de flexibilitatea prevăzută în clauza derogatorie națională, dacă este cazul. Portugalia și Spania sunt, în linii mari, conforme, cu abateri limitate de la traiectoriile recomandate. Cu toate acestea, pentru Cipru, Irlanda, Luxemburg și Țările de Jos, Comisia consideră că există un risc de abatere de la ratele maxime de creștere recomandate stabilite de Consiliu.

De asemenea, Comisia a pregătit un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea UE (TFUE) pentru a evalua respectarea criteriului deficitului prevăzut în tratat pentru patru state membre: Austria, Finlanda, Letonia și Spania. Având în vedere evaluarea cuprinsă în raport, deschiderea unei proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit este justificată pentru Austria. După examinarea avizului Comitetului economic și financiar, Comisia intenționează să propună Consiliului deschiderea unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit pentru Austria și să propună Consiliului recomandări pentru a pune capăt situației de deficit excesiv.

Evaluarea dezechilibrelor macroeconomice

Comisia a evaluat existența unor dezechilibre macroeconomice în cele 10 state membre selectate pentru bilanțuri aprofundate în temeiul Raportului privind mecanismul de alertă pentru 2025. În timp ce evoluțiile economice din ultimul an au contribuit la atenuarea unor dezechilibre în mai multe state membre, creșterea incertitudinii în contextul schimburilor comerciale sporește riscurile.

Estonia nu se confruntă cu dezechilibre, deoarece vulnerabilitățile legate de deteriorarea competitivității prețurilor și a costurilor și de prețurile locuințelor par să fie limitate în prezent.

Cipru este reclasificat ca neexistânddezechilibre,întrucât vulnerabilitățile legate de datoria externă și privată se reduc, parțial din cauza creșterii economice puternice, în timp ce datoria publică este redusă datorită excedentelor bugetare continue.

Germania este, de asemenea, reclasificată ca neexistânddezechilibre,întrucât vulnerabilitățile legate de excedentul mare de cont curent au scăzut de-a lungul anilor și au fost anunțate recent progrese semnificative în materie de politici.

Ungaria, Grecia, Italia, Țările de Jos, Slovacia și Suedia continuă să se confrunte cu dezechilibre, întrucât vulnerabilitățile acestora rămân, în general, relevante.

România continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive, pe măsură ce deficitele sale bugetare și de cont curent s-au accentuat, iar competitivitatea costurilor s-a deteriorat în 2024.

Orientări privind ocuparea forței de muncă și provocări în materie de convergență socială

Ca parte a semestrului european 2025, Comisia propune orientări actualizate pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, menite să promoveze piețe ale forței de muncă mai echitabile și mai favorabile incluziunii. Pe baza orientărilor privind ocuparea forței de muncă adoptate în decembrie 2024 – care abordează provocări precum deficitul de competențe și de forță de muncă și nevoia de competențe de bază și digitale în era inteligenței artificiale – actualizarea din 2025 menține prioritățile esențiale, adaptându-se în același timp la noile realități și inițiative geopolitice, cum ar fi Uniunea competențelor și Busola pentru competitivitate.

În conformitate cu cadrul de convergență socială, încorporat în prezent în cadrul revizuit de guvernanță economică, Comisia a efectuat o analiză în două etape a provocărilor în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și sociale din fiecare stat membru. Constatările din prima etapă sunt prezentate în Raportul comun privind ocuparea forței de muncă (JER) 2025, în timp ce analiza mai aprofundată din a doua etapă a fost publicată în aprilie 2025 pentru zece state membre: Bulgaria, Croația, Estonia, Grecia, Ungaria, Italia, Lituania, Luxemburg, România și Spania. În ansamblu, analiza din a doua etapă a identificat provocări la adresa convergenței sociale ascendente pentru trei state membre (Grecia, Italia și România), ținând seama de răspunsurile de politică întreprinse sau planificate de statele membre pentru a aborda riscurile identificate. Constatările analizei au fost, de asemenea, discutate cu statele membre în cadrul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă și al Comitetului pentru protecție socială în luna mai, înainte de adoptarea pachetului de primăvară al semestrului european 2025.

Pentru mai multe informații

Întrebări și răspunsuri privind pachetul de primăvară al semestrului european 2025

Pachetul de primăvară al semestrului european 2025

Previziunile economice din primăvara anului 2025

Semestrul european

Mecanismul de redresare și reziliență

NextGenerationEU

Politica de coeziune

Planul REPowerEU