Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste
Sună gratuit pentru informații despre Uniunea Europeană
UE FlagPUBLICAŢII
Publicatii 2017
Publicatii 2016
Publicatii 2015
Publicatii 2014
Publicatii 2013 Publicatii 2012 Publicatii 2011 Publicatii 2010 Publicatii 2009
UE Flag NOUTAŢI UE
Eroare de flux RSS
UE Flag ONG

BJDB

NoutatiNOUTĂŢI - Cetăţenie europeană
17.05.2020 - Discursul președintei von der Leyen privind noul CFM, resursele proprii și planul de redresare, rostit în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European
ED Targoviste

Discursul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, rostit în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European, privind noul CFM, resursele proprii și planul de redresare:

"Discursul pronunțat prevalează"

În cei 70 de ani care au trecut de la Declarația Schuman, Europa nu a fost ocolită de crize și de provocări. În multe privințe, deviza Europei a fost întotdeauna nu doar „Uniți în diversitate”, ci și „Uniți în adversitate”. Și astăzi, în această perioadă de adversitate, și pentru a putea răspunde crizei pe care o traversăm, Europa are nevoie mai mult ca oricând de unitate, de hotărâre și de ambiție, Or, instituția pe care o conduc lucrează în prezent la un plan de relansare ambițios pentru Europa animată tocmai de acest spirit – așa cum ați solicitat în rezoluția pe care ați adoptat-o astăzi. Doamnelor și domnilor deputați, Știm cu toții de ce este necesar să acționăm. Și pe parcursul acestor ultime săptămâni, m-ați auzit adeseori vorbind despre ce trebuie să facă Europa.

Astăzi, vreau să vă vorbesc despre cum va trebui să acționeze Europa. Vreau să vă prezint arhitectura și principalele caracteristici ale planului de relansare ambițios pentru Europa la care lucrăm.  

Dar pentru a face acest lucru, trebuie mai întâi să înțelegem cum se cuvine anatomia acestei crize foarte extrem de atipice. Ne-am mai confruntat în trecut cu încetiniri ale economiei, dar niciodată cu o oprire totală a economiei ca cea din ultimele trei luni.  

Economiile noastre au fost puse pe pauză.  

Lanțurile de aprovizionare au fost perturbate, iar cererea s-a prăbușit. Și adevărul este că lucrurile nu vor reveni la normal prea curând.  

Economiile și societățile noastre se vor deschide încet, cu precauție și treptat. Pe perioada în care școlile vor rămâne închise, majoritatea părinților vor trebui să continue să lucreze de acasă. Și atât timp cât sunt menținute, pe bună dreptate, măsurile de distanțare socială,întreprinderile vor trebui să regândească felul în care organizează spațiile și modalitățile de lucru.

 Cu alte cuvinte:Ne vom reveni, dar va fi un proces de durată.Al doilea aspect pe care aș vrea să îl punctez: 

Toate statele membre luptă cu același virus,dar nu toate au aceeași capacitate de a răspunde crizei și de a absorbi șocul cauzat de aceasta. De exemplu, țările și regiunile cu economii bazate pe servicii care presupun contactul direct cu clienții — cum ar fi turismul sau cultura —au suferit mult mai mult.

 

Nu ar trebui să uităm nici de faptul că primele state care au fost afectate de virus au fost adesea și cele care au fost cele mai grav afectate. Pentru că experiența dureroasă și transparența deplină a Italiei și a Spaniei în combaterea pandemiei - au ajutat celelalte țări să se pregătească pentru impact. Al treilea aspect pe care aș dori să-l subliniez:

Fiecare stat membru a oferit lucrătorilor și întreprinderilor cel mai bun sprijin posibil – în mare parte datorită intervenției rapide și puternice de la nivel european: Am declanșat clauza derogatorie generală și am oferit flexibilitate deplină în ceea ce privește fondurile UE și normele privind ajutoarele de stat. Dar: este adevărat și că fiecare stat membru are o marjă de manevră bugetară diferită, - ceea ce face ca utilizarea ajutorului de stat să fie foarte diferită.

Începem să observăm acum o inegalitate incipientă a condițiilor de concurență în cadrul pieței unice.

De aceea, pentru a o contracara:

  • trebuie să oferim sprijin celor care au cel mai mult nevoie de acest sprijin - 
  • trebuie să promovăm investițiile și reforma 
  • și trebuie să ne consolidăm economiile, concentrându-ne pe prioritățile noastre comune,

cum ar fi Pactul verde european, digitalizarea și reziliența. 

Și pentru că este vorba de o redresare europeană axată pe prioritățile europene, - este esențial ca Parlamentul European să își joace pe deplin rolul. Pentru mine, este de la sine înțeles că Parlamentul trebuie să asigure responsabilitatea democratică - și să își spună cuvântul cu privire la întregul pachet de redresare — la fel cum face și cu privire la bugetul UE. Acesta este punctul din care plecăm astăzi. Doamnelor și domnilor deputați, Acest pachet de redresare este format din două părți: În primul rând, vom avea bugetul european – CFM pe care îl cunoașteți bine. În al doilea rând și – în plus față de buget – vom avea un instrument de redresare finanțat printr-o marjă de manevră mai mare. Această marjă de manevră fixează suma maximă de bani pe care Comisia o poate împrumuta de pe piețele de capital cu garanția statelor membre.

Mai important decât atât: toate fondurile de redresare vor fi canalizate prin intermediul programelor UE.

Acesta este motivul pentru care — și repet — Parlamentul European va trebui să își spună cuvântul despre cum vor fi cheltuiți banii pentru redresare la fel cum își spune cuvântul și despre cum este cheltuit CFM. Acum se pune întrebarea: Unde se duc banii pentru redresare? Aceștia vor fi cheltuiți în cadrul a trei piloni.

1.    Primul pilon se va concentra asupra sprijinirii statelor membre pentru ca acestea să se redreseze, să își repare economia și să iasă din criză mai puternice. Cea mai mare parte a banilor vor fi cheltuiți în cadrul acestui prim pilon pentru un nou instrument de redresare și reziliență - creat pentru finanțarea investițiilor publice și a reformelor esențiale aliniate la prioritățile noastre europene: tranziția dublă către neutralitatea climatică și către digitalizarea și reziliența Europei. Acest lucru se va realiza în cadrul semestrului european. Acest nou instrument va fi accesibil tuturor statele membre – indiferent dacă fac parte din zona euro sau nu – și se va axa pe acele părți ale Uniunii care au fost cele mai afectate și în care nevoile în materie de reziliență sunt cele mai presante. În cadrul primului pilon, Comisia va propune o sumă suplimentară pentru coeziune, care se va adăuga sumei alocate în mod obișnuit pentru coeziune în cadrul CFM. Această sumă va fi alocată în funcție de gravitatea impactului economic și social al crizei. 

Al doilea pilon se referă la relansarea economiei și la sprijinirea mobilizării investițiilor private. Știam deja înainte de criză că avem nevoie și de investiții private majore în sectoarele și în tehnologiile esențiale: de la rețelele 5G la inteligența artificială, de la hidrogenul curat la energia din surse regenerabile offshore. Criza actuală nu a făcut decât să intensifice și mai mult această necesitate. Acesta este motivul pentru care vom consolida programul InvestEU. De asemenea, vom crea, pentru prima dată, o nouă facilitate pentru investiții strategice. Acest lucru va contribui la realizarea de investiții în lanțurile valorice esențiale, care sunt cruciale pentru reziliența noastră și pentru autonomia noastră strategică viitoare, cum ar fi sectorul farmaceutic.  

Europa trebuie să fie capabilă să producă ea însăși medicamente esențiale. Însă pentru a transpune acest deziderat în realitate, avem nevoie de întreprinderi solide în care să investim. Acesta este motivul pentru care vom propune, de asemenea, un nou instrument de solvabilitate, care va contribui la satisfacerea nevoilor de recapitalizare ale întreprinderilor sănătoase, a căror viabilitate a fost periclitată de măsurile de limitare a mișcării persoanelor – oriunde s-ar afla în Europa. Și, în cele din urmă, miza celui de al treilea pilon este de a trage învățămintele care se impun de urgență din această criză. În ultimele luni, am înțeles ce anume este important,

ce aspecte au funcționat bine și ce anume trebuie îmbunătățit.

Vom consolida programele care și-au dovedit valoarea în timpul crizei, cum ar fi RescEU sau Orizont Europa. Vom crea un nou program specific în domeniul sănătății. Și ne vom asigura că ne putem sprijini partenerii prin consolidarea instrumentelor noastre în materie de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională, precum și a instrumentelor destinate asistenței pentru preaderare.

Doamnelor și domnilor deputați, Pe scurt, așa va arăta instrumentul de redresare.  Acesta se va axa pe domeniile în care nevoia este cea mai presantă și potențialul – cel mai mare. Instrumentul de redresare va funcționa pe termen scurt și se va concentra pe primii ani ai perioadei de redresare. Va include granturi – și va prevedea posibilitatea de a efectua deja o parte din investiții anul acesta, utilizând modele de finanțare care și-au dovedit eficiența, pe baza unor garanții naționale. Instrumentul de redresare va completa cele trei mecanisme de siguranță importante aprobate de lideri în aprilie, programul SURE și finanțarea pusă la dispoziție de Banca Europeană de Investiții și de Mecanismul european de stabilitate.

Și, în paralel cu următorul nostru CFM, acesta va fi răspunsul ambițios de care are nevoie Europa. Un răspuns care va cuprinde noi resurse proprii de care avem nevoie în buget – întocmai cum a propus Comisia în 2018. 

Un răspuns care să reflecte valorile noastre comune prin intermediul unui mecanism care protejează statul de drept. Un răspuns întemeiat pe necesitate, dar care este conceput pentru viitor. Se va consolida astfel solidaritatea dintre țări și dintre oameni, precum și dintre generații. Mai devreme sau mai târziu, oamenii de știință și cercetătorii noștri vor găsi un vaccin împotriva coronavirusului. Însă împotriva schimbărilor climatice nu există vaccinuri. De aceea, Europa trebuie să investească acum într-un viitor curat. Investițiile pe care le facem în redresare au un preț, care se traduce într-un nivel tot mai mare al datoriilor. Însă dacă suntem nevoiți să acceptăm o creștere a datoriilor, datorii care vor trebui rambursate în viitor de copiii noștri, este un minim pe care îl putem face să investim acești bani în viitorul lor.

 Să combatem schimbările climatice și să facem să scadă impactul pe care îl avem asupra climei, nu să contribuim la agravarea în continuare a problemei. După ce vom ieși din criză, nu ne este permis să revenim la vechile comportamente. Nu avem voie ca redresarea să ne aducă înapoi la economia de ieri, ci trebuie să avem curajul de a ne folosi de această șansă pentru a făuri o economie modernă, curată și sănătoasă, o economie capabilă să le asigure generațiilor viitoare mijloacele de trai. Uniunea Europeană nu poate să vindece singură toate rănile lăsate în urmă de această criză, dar ne asumăm partea noastră de responsabilitate, împărțind în mod echitabil poverile pe care le au de suportat statele membre și în același timp asigurându-ne că acest efort extraordinar va produce beneficii și pentru tinerele generații. Aceasta este provocarea cu care ne confruntăm astăzi și sunt convinsă  că o Europă unită se poate ridica la înălțimea acestei provocări.

Trăiască Europa!


NoutatiALTE NOUTĂŢI - Cetăţenie europeană